Continut
Odată cu trimiterea în judecată a inculpatului, debutează și procedura de cameră preliminară. Deși această etapă este subestimată de mulți, în procedura de cameră preliminară are loc una dintre cele mai importante operațiuni specifice contextului judiciar, respectiv se procedează la trasarea cadrului procesual, adică judecătorul fixează limitele și obiectul judecății. Așadar, pentru a sintetiza, putem spune că la finalul procedurii de cameră preliminară, trebuie să știi în mod clar conduita ilegală pe care ți-o impută parchetul și care sunt probele care vor rămâne la dosar.
I.Date statistice:
Din totalul cauzelor soluționate prin trimiterea în judecătă (prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției) în anul 2022, numărul cauzelor restituite de judecătorul de cameră preliminară și de instanțe la parchet a fost de 218, adică 0,43% din totalul cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată
II. Noțiuni elementare:
În procedura de cameră preliminară nu se discută vinovăția sau nevinovăția ta, cum nu se discută nici temeinicia probatoriului administrat. Judecătorul de cameră preliminară nu verifică dacă probatoriul administrat în faza de urmărire este complet, pentru că, într-o astfel de situație singura soluție ce s-ar putea dispune ar fi condamnarea, iar soluția de achitare nu ar mai fi posibilă de vreme ce judecătorul ar aprecia încă din cameră preliminară că probatoriul este complet și susține acuzația formulată de parchet.
Prin urmare, în procedura de cameră preliminară nu se examinează probatoriul prin prisma aptitudinii lui de a susține o soluție de condamnare, cum nici nu se discută dacă probele sunt pertinente sau nu, dacă martorii au spus adevărul sau nu, ci, în procedura de cameră preliminară se verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În cuvinte simple, putem spune că printre altele, judecătorul verifică dacă maniera în care o probă a ajuns la dosarul cauzei este legală sau nu.
Pentru că procedura de cameră preliminară este una extrem de tehnică ca să o înțelegem haideți să oferim câteva exemple imaginare cu privire la aspectele ce pot fii invocate cu succes în procedura de cameră preliminară:
a) Verificarea competenței instanței
(competența funcțională, materială, teritorială și personală, specială): exemplu – într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București s-a dispus trimitere în judecată a cauzei în care inculpatul x a furat bunurile aflate în interiorul Magazinului Y SRL situat în Orașul Buftea (în faza de urmărire penală competența teritorială este una alternativă, astfel încât primul parchet întâi sesizat poate să cerceteze infracțiunea). Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.
În această situație, judecătorul de cameră preliminară trebui să dispună declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, pentru că, deși în faza de urmărire penală competența este una facultativă, în faza de judecată parchetul trebuie să sesizeze instanța potrivit ordinii prioritare prevăzute de art.41 alin.1 din Codul de procedură penală. Prin urmare, la momentul sesizării instanței, parchetul trebuia să trimită cauza în judecată la Judecătoria Buftea (pentru că locul săvârșirii infracțiunii era cunoscut).
b)Neregularități ale actului de sesizare:
1. Neregularități de formă: întocmirea rechizitoriului de polițist și nu de procuror, absența mențiunii verificat sub aspectul legalității de către prim-procurorul parchetului etc;
2. Neregularități de fond: lipsa descrierii fiecărui act material. Spre exemplu în situația în care procurorul se limitează să menționeze că inculpatul a săvârșit 41 de acte materiale de luare de mită, însă acesta descrie în concret un singur act material. În această cauză, inculpatul nu se poate apăra față de restul de 40 de acte materiale în condițiile în care nu înțelege în mod concret ce reprezintă fiecare dintre aceste acte reținute.
c) Nelegalitatea administrării probelor: Spre exemplu lipsa încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care trebuia să fie autorizată percheziția domiciliară va conduce la înlăturarea probelor obținute pe calea percheziției.
d) Nelegalitatea efectuării actelor de urmărire penală:
Dacă ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale a fost dispusă de polițist, iar aceasta nu a fost confirmată de procuror, lipsa actului de confirmare din partea procurorului va conduce la constatarea nelegalității actului de efectuare în continuare a urmării penale (într-o astfel de cauză apreciez că procurorul ar trebui să nu-și mai mențină dispoziția de trimitere în judecată, pentru că deși ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale privită ca un simplu act poate fi remediată în termenul de 5 zile, dreptul la apărare al suspectului nu poate fi valorificat în acest interval de timp).
Acestea sunt doar câteva exemple flagrante, ce ar sări în ochi oricărei persoane și le-am ales ca să-ți fie accesibile și să înțelegi rolul procedurii de cameră preliminară. Însă în realitate operațiunea de invocare a cererilor și excepțiilor în procedura de cameră preliminară presupune o bună cunoaștere a procedurii penale, și o atenție semnificativă manifestată cu privire la fiecare act procesual sau procedural existent la dosarul cauzei, fiind necesară verificarea fiecărei ordonanțe începând cu semnătura, ora la care a fost dispusă, până la cele mai mici elemente din conținutul acesteia.
Din acest motiv, în procedura de cameră preliminară îți recomandăm să consulți un avocat specializat în drept penal, care te poate ajuta să valorifici orice încălcare a normelor procesual penale de către organele de urmărire penală și să speculezi orice greșală pe care să o valorifici în favoarea ta.
Procedura de cameră preliminară este și ea guvernată de principiul dublului grad de jurisdicție prin urmare vom avea fondul camerei preliminare și contestația camerei preliminare.
III. În fondul procedurii de cameră preliminară:
Camera preliminară este o etapă procesuală filtru prealabilă judecății, obligatorie în situația dispunerii trimiterii în judecată, în care se procedează la verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, precum și la verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Soluționarea cauzei este exceptată de filtrul procedurii de cameră preliminară în două situații, respectiv:
a) Când începerea judecății s-a dispus ca urmare a admiterii unei plângeri formulate împotriva soluției de netrimitere în judecată (art.341 alin.7 pct.2 litera c din Codul de procedură penală.
Pentru că această situație este puțin mai greu de înțeles haideți să vedem un exemplu: în dosar se efectuează cercetări față de Y. Acesta a dobândit calitatea de inculpat în cauză. În faza de urmărire penală, procurorul dispune soluția de clasare. Împotriva soluției de clasare, persoana vătămată formulează plângere. În această situație particulară, când persoana cercetată în cauză are calitatea de inculpat, judecătorul de cameră preliminară poate să admită plângerea împotriva soluției de clasare și să dispună începerea judecății.
De altfel, în această situație, dosarul ajunge direct în judecată, sărind peste procedura de cameră preliminară, pentru că judecătorul de cameră preliminară analizând plangerea la soluția de clasare, verifică și legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală. (în acest caz, judecătorul care a soluționat plângerea devine incompatibil și nu va mai putea judeca cauza în fond)
b) Când sesizarea instanței a avut loc printr-un acord de recunoaștere a vinovăției;
După sesizarea instanței prin rechizitoriu și repartizarea aleatorie a dosarului la judecătorului de cameră preliminară, acesta ia măsurile necesare pentru comunicarea rechizitoriului doar inculpatului. Totodată se comunică inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate obiectul procedurii de cameră preliminară, dreptul de a-și angaja un avocat ales și termenul în care pot formula cereri și excepții. Observăm astfel că rechizitoriul se comunică doar inculpatului, celorlalte părți comunicându-li-se doar obiectul procedurii și drepturile, urmând să ia la cunoștință de rechizitoriu la arhiva instanței.
În situația în care se formulează cereri și excepții în procedura de cameră preliminară, sau judecătorul din oficiu ridică excepții, se fixează termenul de judecată, după expirarea termenului acordat pentru excepții și se procedează la citarea părților și a persoanei vătămate.
În situația în care judecătorul constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit dispozițiilor art.280-282 din Codul de procedură penală (nulitățile) actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, pune în vedere parchetului să remedieze neregularitățile actului de sesizare în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii și pune în vedere parchetului să comunice dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
În situația în care procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare în termenul de 5zile și comunică menținerea dispoziției de trimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară procedează la acordarea unui nou termen la care se va discuta dacă parchetul sa remediat regularitatea.
IV. Soluțiile ce pot fi dispuse în procedura de cameră preliminară
a) În situația în care NU se formulează cereri și excepții în procedura de cameră preliminară, și nici judecătorul nu a invocat din oficiu excepții, la expirarea termenului acordat, în cameră de consiliu și fără citarea părților acesta constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății.
b) Dacă dispune respingerea cererilor și excepțiilor invocate ori ridicate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății;
c) Admiterea cererile și excepțiile invocate ori ridicate din oficiu și dispune restituirea la parchet a rechizitoriului dacă:
· Rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii, sau dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii limitelor și obiectului judecății;
· A exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
· Procurorul a solicitat restituirea cauzei în condițiile art.345 alin.3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii;
d) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit dispozițiilor care reglementează nulitățile, actele de urmărire penlă efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară va dispune începerea judecății.
Judecătorul de cameră preliminară care, în urma verificării a dispus începerea judecății, va rămâne competent să judece cauza și în fond.
Un ultim aspect pe care doresc să-l subliniez vizează împrejurarea că procedura de cameră preliminară marcheză și termenul până la care poate fi introdusă în proces partea responsabilă civilmente.
V. Calea de atac:
Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, procurorul, părțile și persoana vătămată pot face contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prin care a fost soluționată procedura de cameră preliminară.
VI. Contestația în procedura de cameră preliminară:
Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară. În soluționarea contestației, nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepții decât cele invocate ori ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriul, cu excepția cazurilor de nulitate absolută.
VII. Rolul avocatului:
Procedura de cameră preliminară oferă oportunitatea de a contesta probele administrate în mod nelegal și actele efectuate de organele de urmărire penală, cu încălcarea dispozițiilor procesuale. Mai mult decât atât, analiza riguroasă a întregului dosar în procedura de cameră preliminară, asigură trasarea cadrului procesual, respectiv trasarea clară a limitelor și a obiectului judecății.
Caracterul tehnic al acestei proceduri necesită să fii asistat de un avocat specializat în drept penal care are capacitatea să verifice fiecare dintre aspectele menționate.
Prin urmare, dacă ai fost trimis în judecată și ești în procedura de cameră preliminară, nu ezita să ne contactezi. Echipa noastră de avocați specializați în drept penal va studia atent fiecare act al dosarului tău și va lupta să fie remediată orice încălcarea drepturilor tale procesuale ce ți-a fost cauzată în faza de urmărire penală.
