CERCETAT PENTRU LUARE DE MITA.Art. 289 Cod Penal

Ești cercetat pentru laure de mita faptă prevăzută de art.289 din Codul penal? Atunci cu siguranță vei fi interesat să lecturezi articolul nostru „ Luare de mita”.

Deși prezentul articol nu își dorește să fie unul exhaustiv, față de importanța infracțiunii analizate, prezenta lucrare este una laborioasă astfel încât, pentru acuratețe vom începe cu redarea textului incriminator:

Art. 289 Luarea de mita:

„(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Cine poate săvârși infracțiunea de luare de mita?

Ei bine, nu orice persoană poate fi subiectul activ al infracțiunii de luare de mita. Legiuitorul leagă infracțiunea de laure de mita de o anumită calitate a persoanei care se presupune că a săvârșit o astfel de infracțiune, respectiv calitatea de:

1. funcționar public (autentic și asimilat astfel cum aceștia sunt definiți de dispozițiile art.175 din Codul penal)
2. funcționar străin (la care face referire dispozițiile art.294 din Codul penal),
3. calitatea de funcționar privat din cuprinsul variantei atenuate (la care se referă dispozițiile art.308 din Codul penal);
4. dar și funcționarii publici prevăzuți în cuprinsul variantei agravate prevăzute de dispozițiile art.7 din Legea 78/2000.

În esență, textul incriminator realizează o distincție între tipurile de funcționari publici:

1. Funcționarul public – subiect activ al infracțiunii de luare de mita:

Dispozițiile alin.1 ale art.175 din Codul penal definesc noțiunea de funcționar public autentic:

• Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

1. exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

Spre exemplu: deputații, senatorii, judecători, procurori etc

• exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

Spre exemplu: primari, președinți de consilii locale sau județente, polițiști, medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul de sănătate (indiferent de grad sau specializare), medicul legist sau medicul expert al asigurărilor sociale, profesorul din învățământul preuniversitar sau din învățământul universitar de stat sau privat; persoanelor care acordă asistență specializată unităților publice în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența etc.

Constatăm astfel că dispozițiile art.175 alin.1 lit. b) din Codul penal se referă la două categorii de funcționari publici: cei care exercită o funcție de demnitate publică (alta decât cea la alin.1, iar pe de altă parte, cei care exercită o funcție publică de orice natură prevăzuți în codul administrative)

• exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Exemplu: Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, Registrul Auto Român, Regia Națională a Pădurilor etc

• Funcționarul public asimilat în cazul infracțiunii de luare de mita

Dispozițiile art. 175 alin.2 din Codul penal reglementează funcționarul public asimilat:

• De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegheriiacestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Exemplu de funcționari publici asimilați: Notarii, executorii judecătorești, auditorii financiari, practicienii în insolvență, experții tehnici judiciari, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, funcționarii din cadrul Federației Române de Fotbal sau arbitrii;

https://giphy.com/gifs/season-16-the-simpsons-16×8-3o6MbtkMMDIdSXwpyM

            În privința funcționarilor publici asmiliați, în doctrină s-a constatat că este necesară îndeplinirea următoarelor condiții[1]:

1. Autoritatea publică de învestire, control sau supraveghere a îndeplinirii serviciului de interes public să facă parte dintre cele prevăzute în mod expres în Titlul III, precum și la art. 140 și 142 din Constituția României;

1. Învestirea, controlul sau supravegherea să vizeze exclusiv exercitarea respectivului serviciu public, iar nu dreptul de practicare a profesiei în domeniul de competență cerut pentru îndeplinirea respectivului serviciu public;

1. Funcționarul public asimilat nu este subiect activ al infracțiunii atunci când fapta se comite în modalitatea îndeplinirii sau urgentării îndeplinirii unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu (exemplu: pretinderea unei taxe de urgentare de către notarul public pentru redactarea cu prioritate a unei procuri nu reprezintă infracțiunea de luare de mita).

• Funcționarii Străini în cazul infracțiunii de luare de mita

Art.294. Fapte săvârșite de către funcționarii străini sau în legătură cu aceștia:

Prevederile prezentului capitol se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel:

a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;

b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;

c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;

d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;

e) funcţionarilor unui stat străin;

f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin

g) juraților din cadrul unor instanțe străine;

• Funcționarii privați – varianta atenuată –

în cazul infracțiunii de luare de mita -art.308 din Codul penal

În varianta atenuantă a infracțiunii de luare de mita, aceasta poate fi săvârșită de către un funcționar privat, astfel cum aceștia sunt definiți de dispozițiile art.308 din Codul penal „persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

Spre exemplu, pot fi incluși în această categorie: angajații unui birou notarial/ sau ai unui birou de executor judecătoresc; ori angajații unei persoane juridice de drept public care nu are calitatea prevăzută de art.175 alin.1 din Codul penal; sau de drept privat (personalul de paza sau de curațenie din cadrul unei instituții publice cu personalitate juridică).

În doctrină s-a arătata că „încadrarea unei persoane ca fiind o persoană de la art.175 din Codul penal sau o persoană de la art.308 din Codul penal, nu trebuie făcută printr-un procedeu abstract de evaluare; astfel trebuie admis că o persoană, în funcție de activitatea profesională derulată in concreto, care are legătură cu codnuita sa infracțională, poate fi în anumite ipoteze un funcționar public, iar în altele, un funcționar privat (de pildă. Medicul care își desfășoară activitatea într-un spital public, cât și într-o clinică private, în schimb, dacă medicul funcționează în cadrul unui cabinet individual care are contract cu CNAS, se va reține calitatea de funționar conform art.175 alin.1 litera b) teza a 2-a din Codul penal.

Dacă însă medicul activează doar în cadrul unui cabinet individual care nu are personalitate juridică și nici contract cu CNAS, nu se poate considera că acesta are calitatea de funcționar public propriu-zis, dar nici pe aceea de funcționar privat, așadar, încadrarea unei persoane într-una dintre categoriile de mai sus trebuie raportată la atribuțiile de serviciu;

• Funcționarii publici – varianta agravată prevăzută

de art. 7 din Legea 78/2000 – luare de mita

Art.7. Faptele de luare de mita sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

a)exercită o funcţie de demnitate publică;

b)este judecător sau procuror;

c)este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;

d)este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.

Exemplu: judecătorii sau procurorii, organele de cercetare penală, sau organele care au atribuții de constatare ori sancționare a contravențiilor (ex. vameșul) sau persoanele care în baza unui acord de arbitraj sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare etc.

2. Cum se săvârșește infracțiunea de luare de mita ?

https://giphy.com/gifs/season-15-the-simpsons-15×4-3orif86fsQLLe3FG3S

Ei bine, norma de incriminare prevede trei modalități alternative prin care poate fi săvârșită fapta de luare de mita, respectiv: pretinderea / primirea / acceptarea unei promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite.

1. Acțiunea de „pretindere” de bani sau alte foloase în cazul infracțiunii de luare de mita:

Infracțiunea reținută se grefează pe inițiativa funcționarului public de a se corupe. Prin urmare, în această variantă, funcționarul public a fost cel care a avut de la bun început încolțită rezoluția de a săvârși infracțiunea de luare de mita.

Această variantă presupune existența unei solicitări explicite din partea funcționarului, nefiind suficiente pentru consumarea infracțiunii formulările ambigue, neclare, echivoce.  Astfel, în Decizia Curții Constituționale numărul 297/2017, instanța de contencios constituțional a opinat că este necesar ca, în raport de împrejurările și mijloacele folosite, să fie înțelească de cel căruia i se adresează.

Infracțiunea de luare de mita se săvârșește în modalitatea „pretinderii” chiar dacă folosul necuvenit nu a mai fost ulterior remis, indiferent de motiv.

Însă, într-o atare situație, revine organelor judiciare sarcina să dovedească că cererea de bani sau alte foloase este una clara, lipsită de echivoc, fără a lăsa loc de vreun dubiu, mai ales atunci când aceasta solicitare nu este urmată de remiterea vreunei sume de bani.

1. Acțiunea de „primire” de bani sau alte foloase în cazul infracțiunii de luare de mita

Presupune intrarea în posesia funcționarului a banilor sau a altor foloase ca urmare a remiterii acestora de către mituitor. Pentru consumarea infracțiunii de luare de mita nu prezintă relevanță ca remiterea bunului să fie materială (transmiterea bunului în mod fizic) sau în mod virtual (efectuarea unei plăți pe revolut, efectuarea unor plăți cu criptomonede în portofelul digital etc).

Ca regulă, această infracțiune se comite în această modalitate din inițiativa mituitorului.

Pentru reținerea acestei infracțiuni nu este necesar ca primirea banilor sau foloaselor să fi fost precedată de un act de pretindere.

În situația în care anterior primirii, făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor bunuri, fapta se consumă la momentul acceptării promisiunii, fără a fi nevoie și de remiterea efectivă.

1. Acțiunea de „acceptarea primisiunii” în cazul infracțiunii de luare de mita:

Această variantă presupune existența unui acord din partea funcționarului de a primi bunul în viitor.  Ca și situație premisă, mituitorul îi promite funcționarului că dacă va avea o anumită conduită, îi va remite bani sau alte foloase. În acest context, funcționarul acceptă „oferta” mituitorului, oferind acordul/disponibilitatea sa de a primi în viitor bunul. Acordul de a primi în viitor mita poate să fie expres sau tacit (însă trebuie să rezulte neîndoielnic).

3. Cerințele esențiale pentru a fi în prezența infracțiunii de luare de mita

1. Fapta de luare de mita trebuie să aibă ca obiect BANI sau ALE FOLOASE PATRIMONIALE SAU NEPATRIMONIALE care nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului:

Așadar, pentru a fi în prezența infracțiunii de luare de mita bunul primit trebuie să fie:

• bani (lei, valută, criptomonede);
• bunuri corporale sau incorporale (mașini, case, bărci etc)
• alte foloase nepatrimoniale (prezența unui cântăreț la petrecerea funcționarului, apariția într-un film, acordarea unei diplome, premiu etc)
• alte foloase patrimoniale (acordarea cu titlu gratuit a folosinței unei case/ pizza gratis pentru 6 luni etc)

• Pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii să fie făcute atât direct, cât și indirect, pentru sine sau pentru altul;

• A treia condiție atașată elementului materiale este ca fapta  de luare de mita să fie comisă în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale subiectului activ sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri;

• îndeplinirea – înseamnă exercitarea atribuțiilor de serviciu;
• neîndeplinirea – înseamnă că deși funcționarul avea obligația să îndeplinească un act ce ține de atribuțiile sale de serviciu, îi propune sau stabilește cu mituitorul să nu o facă, în schimbul mitei
• întârzierea îndeplinirii – înseamnă că funcționarul, conform înțelegerii cu mituitorul va tergiversa în mod nelegal, în schimbul mitei, exercitarea unei atribuții de serviciu pe care trebuia să o fi executat anterior;
• urgentarea îndeplinirii – înseamnă că funcționarul va exercita prematur în schimbul mitei, o atribuție de serviciu

Atunci când îndeplinirea actului sau îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu reprezintă fapte penale, acestea NU vor fi absorbite în conținutul infracțiunii de luare de mita, ci se vor reține în concurs.

Spre exemplu: polițistul care a luat mită pentru a nu consemna în procesul verbal faptul că conducătorul auto era pasagerul care trecuse pe bancheta din spate va răspunde penal atât pentru infracțiunea de luare de mita, cât și pentru infracțiunea de fals intelectual.

Organele de anchetă trebuie să dovedească legătura dintre acțiunea de pretindere / primire / acceptare de promisiuni de bani sau alte foloase și angajamentul luat de funcționar în legătură cu atribuțiile sale de serviciu ( faptul că tipografia a împărțit de Crăciun agende în mod gratuit tuturor secțiilor de poliție din oraș, nu prezintă infracțiunea de luare de mita (în lipsa dovedirii unei legături de cauzalitate între primirea bunurilor și angajamentul luat de funcționar în raport de atribuțiile sale de serviciu în relația cu acea tipografie).

• Pretinderea, primirea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase necuvenite poate fi săvârșită ÎNAINTE, CONCOMITENT SAU ULTERIOR  cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale subiectului activ sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri;

Fapta constituie infracțiune și în ipoteza în care fapta a fost săvârșită după îndeplinirea actului, indiferent dacă înțelegerea referitoare la primirea banilor sau a foloaselor necuvenite a avut loc înaintea îndeplinirii actului ori concomitent sau ulterior acestui moment

• Actul licit sau ilict în legătură cu a cărui îndeplinire, neîndeplinire, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii, pretinde, primește sau acceptă suma de bani sau foloasele necuvenite trebuie să intre în cadrul atribuțiilor de serviciu ale funcționarului.

Atribuțiile de serviciu pot fi prevăzute atât prin dispoziții legislative la nivel primar, cât și prin cele de nivel secundar, în această privință prin Decizia Curții Constituționale 297/2017 nu s-a reținut existența unei ipoteze de neconstituționalitate în cazul în care atribuțiile de serviciu ale celui mituit sunt stipulate de legislația secundară, față de diferențele constatate între elementul material al infracțiunii de luare de mită și cel de abuz în serviciu.

Dacă actul în legătură cu care a fost pretinsă, primită ori acceptată promisiunea mitei nu privea îndatoririle de serviciu ale funcționarului public, acest lucru poate conduce la reținerea infracțiunii de înșelăciune (atunci cînd se reține existența unei induceri în eroare cauzatoare de pagube prin pretinderea în mod mincinos de către făptuitor a întrunirii calității și competențelor cerute de lege pentru funcționarul competent)

3) Cu ce formă de vinovăție se săvârșește infracțiunea de luare de mita

Infracțiunea de luare de mita se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, revenind în sarcina organelor judiciare sarcina de a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția celui acuzat de comiterea uneia dintre modalitățile alternative ale elementului material. Practic, funcționarul să primească, pretindă ori să accepte promisiunea mitei, știind că aceasta nu-i este cuvenită și are ca scop îndeplinirea unui act potrivit datoriilor sale de serviciu, ori a unui act contrar etc.

4)        Varianta agravată prevăzută de art.7 din Legea 78/2000 – luare de mita

            Varianta agravată este incidentă dacă fapta de luare de mita a fost comisă de o persoană care exercită o demnitate publică, ori care este judecător sau procuror, organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor , sau de persoanele care pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunțe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluționare de către părțile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfășoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.

Potrivit Deciziei 2/HP/2017, dispozițiile art.7 alin.1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mita a fost săvârșită de faptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor, ori constatarea, urmărirea sau judecarea infracțiunilor.

În această situație, limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracțiunea de luare de mita se majorează cu o trime.  

5)        Varianta atenuată prevăzută de dispozițiile art. 308 din Codul penal

-funcționarul privat – luare de mita

Potrivit dispozițiilor art.308 din Codul penal „ faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

În acest caz, limitele speciale ale infracțiunii se reduc cu o treime

6)        Formele infracțiunii de luare de mita:

Tentativa la această infracțiune nu este posibilă. Este o infracțiune cu consumare anticipate, deoarece consumarea acestei infracțiuni poate avea loc în oricare dintre modalitățile examinate anterior. Astfel, pentru consumarea infracțiunii nu este necesară remiterea sumei de bani, câtă vreme funcționarul a pretins anterior suma respectivă, ori a acceptat promisiunea mitei.

Prin urmare, în ipoteza în care făptuitorul realizează mai multe dintre variantele alternative ale infracțiunii (exemplu, pretinde și acceptă promisiunea ulterior primește suma de bani) va săvârși o singură infracțiune de luare de mita și nu un concurs.

Fapta se consideră la momentul realizării primei variante alternative. În exemplul nostrum, fapta se va consuma la momentul predinderii, indiferent de momentul la care se realizează remiterea efectivă a sumei de bani.

            Infracțiunea se poate comite și în formă continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act (exemplu în baza aceleiași rezoluții infracționale, făptuitorul primește la intervale repetate de timp de la aceeași persoană bani în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

7. Sancțiuni și aspecte procesuale:

În varianta tip a infracțiunii de luare de mita, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Pentru forma agravată a infracțiunii de luare de mita prevăzută de art.7 din Legea 78/2000, pedeapsa este închisoarea de la 4 la 13 ani și 4 luni şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Pentru forma atenuată a infracțiunii de luare de mita prevăzută de art.308 din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 6 ani și 8 luni şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Spre deosebire de darea de mită unde făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu aceasta, la luarea de mită nu există o astfel de cauză de nepedepsire.

            Banii, valorile sau alte bunuri primite efectiv sunt supuse confiscării, iar dacă nu se găsesc se dispune confiscarea prin echivalent.

            Nu sunt supuse confiscării bunurile, valorile sau orice alte bunuri necuvenite pretinse ori cele ce fac obiectul unei promisiuni acceptate, dacă nu au fost remise efectiv

            Nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispoziția mituitorului pentru realizarea flagrantului, aceste sume restituindu-se organelor de urmărire penală sau mituitorului (dacă îi aparțineau).

            În cazul în care fapta a fost comisă după data de 22 aprilie 2012, pot fi supuse confiscării extinse bunurile sau foloasele dobândite după intrarea în vigoare a Legii 63/2012 chiar dacă acestea se află în proprietatea membrilor familiei condamnatului sau unei persoane juridice asupra căreia condamnatul deține controlul.

8. Desfășurarea urmăririi penale dacă esti cercetat pentru luare de mita

Ca regulă, marea majoritate a dosarelor în care se cercetează fapta de luare de mita pornesc ca urmare a denunțurilor formulate în cauză. Astfel, persoanele care formulează denunțurile provin din diverse medii:

1. Din mediul familial al inculpatului: persoane apropiate, prieteni nemulțumiți, invidioși, răzbunători care formulează denunțuri furnizând informații prețioase organelor de urmărire penală;

• Din mediul profesional: colegii de serviciu, șefii, fie ca urmare a faptului că sunt cercetați chiar ei în alte dosare și pentru a-și ușura situația juridică formulează denunțuri, fie pentru că sunt nemulțumiți de maniera în care s-au împărțit câștigurile, sau din profesionalism și onestitate constată infracțiunile săvârșite chiar de colegi. Suplimentar, în lumina obligației organelor de poliție de a purta aparatura de tip Body Cam cu ocazia sesizării infracțiunilor/ contravențiilor, sesizările sunt însoțite direct de înregistrările video ce surprind acțiunea mituitorului.

• Din partea mituitorilor: fie ca urmare a faptului că au fost constrânși de funcționari, ori li s-a solicitat acest lucru și din onestitate au procedat la sesizarea organelor de urmărire penală, fie ca urmare a nemulțumirii manifestate de sumele pretinse, ori de promisiunile care nu s-au realizat.

În aceste situații, dosarul va debuta cu ordonanța de începere a urmăririi penale in rem și declarația martorului denunțător.

            Ulterior, parchetul formulează o propunere adresată judecătorului de drepturi și libertăți pentru încuviințarea utilizării următoarelor procedee probatorii:

1. Supravegherea tehnică constând în supravegherea video/audio sau fotografierea discuțiilor purtate între martorul denunțător și funcționarul vizat;

• Încuviințarea pătrunderii de către organele de urmărire penală în incinta instituției publice/ secției de poliție / spitalului etc pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurilor de supraveghere tehnică;

• Încuviințarea supravegherii tehnice privind interceptarea comunicațiilor sau a oricăror tipuri de comunicare la distanță constând în interceptarea, accesul, autorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin intermediul telefonului mobil.

https://giphy.com/gifs/season-15-the-simpsons-15×22-l2Je3tMZeeujrEDwk

REALIZAREA FLAGRANTULUI PENTRU LUARE DE MITA

După obținerea datelor necesare, organele de urmărire penală procedează la pregătira flagrantului.

Acesta debutează cu înscrierea cuvântului „MITĂ” cu creion fluorescent pe bancnotele sau pe valorile ce urmează a fi remise cu titlu de mită. De asemenea, fiecare bancnotă utilizată la flagrant este fotografiată, iar seria fiecărei bancnote este înscrisă într-un proces verbal.

 Echipa operativă va fi în permanență interesată să păstreze elemental surpriză asupra persoanei cercetate, astfel încât, pe baza supravegherii stricte atât audio, cât și vizual a martorului denunțător, după ce constată consumarea infracțiunii, echipa operativă va realiza următoarele activități:

1. Intrarea cu rapiditate în câmpul infracțional, de asemenea manieră încât funcționarul să nu poată fugi. Dacă vorbim despre un spațiu deschis, echipa operativă va interveni astfel încât să poată bloca toate direcțiile, iar dacă vorbim despre un spațiu închis (clădire) se vor bloca toate căile de acces spre uși și geamuri. De asemenea, membri ai echipei operative vor avea ca misiune să se asigure că funcționarul prins în flagrant nu distruge obiectele sau bani aflați asupra sa, ori nu încearcă să se sinucidă.

• Declinarea identității. Conducătorul echipei operative își va declina identitatea, prezentându-se.

• Organele de urmărire penală vor încerca să obțină o primă declarație de la tine: Cum te numești? Ce se întâmplă aici? Ai bani sau valori asupra ta? Ai primit o sumă de bani? Pentru ce ai primit bani? De unde sunt banii? Cu ce scop deții banii respectivi? Ai dreptul să NU DAI declarații. Nu ești obligat să răspunzi la nicio întrebare.

• Identificarea autorului infracțiunii pe baza documentelor de identificare (inclusiv legitimație, carte de identitate, orice alte acte);

• Identificarea tuturor persoanelor care se găsesc în câmpul tactic, sau în jurul acestuia și ar putea oferi detalii despre activitățile desfășurate de făptuitor.

• Efectuarea percheziției corporale a autorului. Înainte de percheziționare, i se va solicita făptuitorului să declare ce valori sau bunuri deține asupra sa și proveninența lor. Dacă persoana nu predă de bună-voie banii, valorile sau obiectele deținute asupra sa, se va proceda la efectuarea percheziției corporale. Toate explicațiile vor fi consemnate în scris. Nu uita, ai dreptul să nu dai declarații.

• Percheziționarea întregului spațiu în care a fost surprins făptuitorul. Se vor căuta valori, bunuri, înscrisuri și se va proceda la fixarea acestora audio-video sau prin fotografiere. Obiectele care nu sunt supuse confiscării pot fi remise persoani careia îi aparțin.

• Încunoștiințarea autorului infracțiunii cu privire la dreptul de a fi asistat de un avocat ales.

După realizarea flagrantului, procurorul dispune emiterea mandatului de aducere pe numele persoanei vizate de flagrant și îl conduce la sediul unității de parchet în vederea aducerii la cunoștință a calităților procesuale: suspect și inculpat (calități atribuite aproape simultan în astfel de dosare, prin raportare și la împrejurarea că în astfel de situații, parchetul formulează și propunere de arestare preventivă în cauză.

În concluzie, dacă ești cercetat pentru infracțiunea de luare de mita, nu ezita să ne contactezi. Echipa noastră de avocați specializați în infracțiuni de corupție este pregătită în orice moment să-ți asigure servicii juridice de înaltă calitate.

Autor: avocat Vlad Ionuț Popovici – 0727.235.006

Bibliografie :

1) Sinteze de Drept penal Partea Specială Ediția 4- Volumul II- Mihail Udroiu;

2) Drept penal Partea Specială II- Editura Ch Beck – C.Rotaru, A-R. Trandafir; Valerian Cioclei;

3) Tratat de Criminalistică – Emilian Stancu, Ediția a VI- a revăzută

---

[1] Sinteze de Drept penal. Partea Specială Ediția 4 Volumul 2 Mihail Udroiu, pag.1028