Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, drogul este substanța care, fiind absorbită de un organism viu îi modifică acestuia una sau mai multe funcții.

Drogul mai poate fi definit ca reprezentând substanța licită sau ilicită al cărei consum (justificat sau nu din punct de vedere medical) determină dependență. Așadar, în categoria drogurilor putem include: alcoolul, tutunul, tranchilizantele, amfetaminele, canabisul, cocaina, opiul etc.

Dispozițiile Legii numărul 143/2000 privind prevenirea și combatere traficului și consumului ilicit de droguri, definesc drogurile ca fiind „plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și care sunt înscrise în tabelele nr. I-III.”

Așadar, dispozițiile art.1 din Legea numărul 143/2000 împart drogurile în două categorii, această clasificare fiind importantă din perspectiva limitelor de pedeapsă:

·       Drogurile de mare risc – sunt cele înscrise în tabelele nr. I și II din Legea 143/2000, spre exemplu: cocaina, heroina, amfetamine, opiu, LSD, morfina, codeina etc.

·       Drogurile de risc– sunt drogurile  înscrise în tabelul nr. III din Legea 143/2000, spre exemplu: canabisul, rezina de canabis, uleiul de canabis, ketamina, diazepamul etc.

După schimbările de comportament și dispoziție, drogurile mai pot fi clasificate astfel:

a)Depresivele: sunt folosite pentru relaxarea mintală, reducerea stărilor de anxietate și pot cauza somnolență;

b)Sedativele și tranchilizantele: produc aceleași efecte ca și depresivele dar creează un alt tip de dependență. Acestea sunt prescrise în scop medical pentru efectele lor calmante și pentru a ajuta la somn.

c)Opiaceele: sunt analgezicele care produc stări de euforie (fericire) și somnolență.

d)Stimulentele: sunt drogurile care întrețin starea de veghe, cresc activitatea mintală, dau energie și încredere de sine.

e)Halucinogenele: sunt drogurile care produc viziuni și halucinații.

În continuare, vă propun să examinăm cele mai răspândite tipuri de droguri care intră sub incidența Legii numărul 143/2000, senzația pe care o oferă respectivul tip de drog, efectele negative de scurtă durată și de lungă durată, dar și sancțiunile penale la care te poți expune dacă ai consumat sau traficat respectivele droguri.

Drogurile comune

I.  OPIU

Opiu detalii

Convenția Unică Asupra Stupefiantelor din 30 martie 1961, definește în cuprinsul dispozițiilor art.1 litera p) opiul ca fiind „sucul îngroșat al macului opiaceu”.

Opiu este latexul scurs și coagulat ca urmare a aplicării unei tăieturi asupra capsulei macului de opiu, fiind totodată și sursa celor mai multe narcotice analgezice (morfina, heroina, codeina). În contactul cu aerul, opiul capătă culoarea maroniu spre brun și aspect de plastilină. Opiul poate fi ingerat ca atare sau sub formă de decoct, cel preparat fiind fumat cu ajutorul unei pipe.

1.Formele de consum: prin ingerare sau inhalare.

2.Senzație: „în primă fază, consumul de opiu provoacă efecte dezagreabile (cefalee, amețeli sau vomă) însă aceste simptome dispar repede, luându-le locul o senzație plăcută de euforie, o fericire pasivă și contemplativă, însoțită de hiperactivitate cerebrală cu exaltarea imaginației, a ideației, a elocenței. Apoi consumatorul cade într-o stare de liniște odihnitoare, are nevoie de locuri lipsite de zgomot, în semi-întuneric, unde se lasă pradă unor visări contemplative, a căror varietate și bogăție sunt legate de gradul său de recunoaștere și inteligență.”[1]

3.Cum recunoști un consumator de opiu?

Consumatorul de opiu poate prezenta somnolență excesivă, acesta riscând chiar să adoarmă în locuri neobișnuite sau nepotrivite.  Poate prezenta o respirație lentă sau superficială, pentru că opiul poate afecta respirația și totodată, o stare de amorțeală sau de relaxare. Nu în ultimul rând, consumul de opiu poate conduce la micșorarea pupilelor.

4.Efecte negative:

Pe termen scurt: Poate crea o stare de somnolență și amorțeală sau în cazul altor persoane, poate crea stări de amețeală, vărsături, cefalee, depresie a centrilor respiratori.

Pe termen lung: Poate crea disfuncționalități organice (constipație, pierdere în greutate și apetit) dar și o scădere a activității și a interesului individului.

5.Incriminare, limite de pedeapsă:

Opiul este inclus în Tabelul numărul II al Legii 143/2000, prin urmare acesta face parte din categoria drogurilor de mare risc.

Consumul de opiu: pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul intern de opiu: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de opiu: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

II. MORFINA

Morfina detalii

Morfina este principalul alcaloid al opiului. Se prezintă sub forma unei pulberi pufoase, având culoarea variind între alb murdar sau galben și maroniu. Morfina este un analgezic puternic, fiind utilizat în tratamentul durerilor cronice, cum ar fi durerile apărute din cauza cancerului.

Ca regulă, aceasta este administrată intravenos. Pe durata efectuării tratamentului cu morfină este necesară supravegherea strictă a medicului. Efectuarea tratamentului cu morfină sub supravegherea medicului în dozele și pe durata recomandată, nu conduce la dependență. Însă, nesocotirea acestui scop pur medical poate transforma morfina într-o armă letală.

1. Senzație: Morfina poate produce o senzație de euforie și relaxare. Principalul efect al morfinei vizează capacitatea acesteia de a reduce durerea „ o hiper activitate cerebrală calmă, neînsoțită de delir sau halucinație, cunoscută sub numele „flash” . Tot atunci dispar durerile și temerile zilnice, foamea, setea, dorințele sexuale se reduc sau dispar, corpul fiind simțit cald, cu mâinile și picioarele atârnând greu.

După aceea urmează o stare de liniște și somnolență, cu o senzație înșelătoare că totul este plăcut în jurul lor și că nu există nimic rău pe lume. În faza următoare, consecutiv creșterii dozelor, consumatorul își dă seama de starea psihică anormală, devine anxios, are tendința de a se debarasa de drog, dar nu reușește să o facă, întrucât intervine dependența.”[2]

2. Cum recunoști un consumator?

Morfina este un analgezic foarte puternic, prin urmare, poate genera stări de somnolență excesivă. Unul dintre efectele consumului de morfină este reducerea ritmului respirator (ceea ce creează percepția unei respirări lente).

3. Efecte:

Pe termen lung, aceasta conduce la: scăderea judecății, deconectarea de la realitate. Lipsa ei în cazul persoanelor dependente cauzează: anxietate, depresie, vărsături, diaree, dilatație pupilară, insomnie, convulsii.

Prin transformarea morfinei, respectiv prin adăugarea unor substanțe chimice, se poate obține heroina.

4. Incriminare, limite de pedeapsă: morfina intră în categoria drogurilor de mare risc.

Consumul de morfina: pedeapsa cu închisoarea de la  6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de morfină: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de morfină: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

III. HEROINA

Heroina detalii

Heroina este cel mai puternic alcaloid al opiului. Se obține fie prin sinteză din morfină, fie direct prin capsulele macului de opiu, și se prezintă sub forma unei pulberi extrem de fine, cristaline, de culoare albă, gust amar, solubilă în apă și alcool. Pentru producerea heroinei se folosește anhidrida acetică (un lichid incolor, cu miros înțepător întrebuințat în industria coloranților, a medicamentului și a acetatului de celuloză, ceea ce și dă gustul amar și mirosul slab de oțet ale heroinei. În ultimii ani, aceasta apare pe piață într-o varietate de culori, de la gălbui, maroniu, până la roz și chiar roșie.

1.Senzație: Consumul de heroină poate crea senzații de euforie, relaxare, stare de bine (dispare orice problemă, elimină complet stresul, anulează percepția durerii). Injectarea heroinei produce o stare de excitare temporară intensă urmată de o stare de liniște, ca de vis. Te simți încălzit, relaxat și somnolent. Heroina acționează practic la fel ca și morfina, însă are un efect analgetic de cinci până la zece ori mai puternic.

2.Cum recunoști un consumator de heroină?

Consumatorul de heroină este foarte palid, nu are poftă de mâncare, are pupilele contractate, manifestă indiferență față de cei din jur și față de viața sa. Acesta are grijă să aibă cu el accesoriile necesare consumului (seringa, ace, pipă, folie de aluminiu pentru încălzirea sau topirea drogului. În cazul consumatorilor dependenți pot apărea semne precum albăstrirea pielii sau a unghiilor, pulsul slab, convulsiile. Totodată, în cazul injectării heroinei, pot apărea infecții sau abcese în zonele injectării, tăieturi sau vânătăi ori cruste pe piele.

3.EFECTE:

Consumul de heroină poate duce rapid la dezvoltarea unei dependențe, iar riscul de supradoză este letal. În cazul dependenței, încetarea consumului duce la sevraj.

Afectează sănătatea persoanei: pot apărea tulburări intestinale, urinare, hepatită virală, pneumonii; leziuni la nivelul venelor, infecții, insuficiență cardiacă, afectează ficatul și plămânii, probleme de memorie; anxietate, stări de tip depresiv; scăderea în greutate, constipație, carii dentare, anemie, inhibarea apetitului sexual, pierderea ciclului menstrual, boli contagioase precum Sida, Hepatită tip B și C (în cazul folosirii în comun a acelor de seringă),sclerozarea vaselor de sânge, infecții bacteriente, infecția țesuturilor inimii.

În cazul lipsei de drog apare sevrajul – „manifestările de sevraj la dependenți ajung până la tulburări vegetative ușoare (transpirații, senzație de frig, frisoane) până la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor și mușchilor, tulburări de somn persistente, dureri colicative și crize convulsive”[3]

4.Incriminare, limite de pedeapsă: heroina intră în categoria drogurilor de mare risc.

Consumul de heroină: pedeapsa cu închisoarea de la  6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de heroină: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de heroină: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

IV. CANABIS

Canabis detalii

Canabisul este denumirea dată mai multor produse din cânepă indiană, cele mai importante fiind marijuana (iarba de canabis), hașișul ( rășina de canabis), tetrahidrocanabinol (THC) etc.

Convenția Unică Asupra Stupefiantelor din 30 martie 1961, definește în cuprinsul art.1 litera b) termenul canabis ca fiind vârful florifer sau fructifer al plantei de canabis (exceptând semințele și frunzele care nu sunt însoțite de vârful ramurilor) și a cărei rășină n-a fost extrasă, oricare ar fi întrebuințarea lor.

Canabisul este planta din care se obține cel mai popular drog halucinogen, respectiv marijuana. Acesta se prepară prin macerarea în proporții variate a frunzelor și florilor (mugurilor) plantei, uscate în prealabil. Secreția plantei femele de canabis fecundate, o rășină lipicioasă, este cunoscută sub denumirea de hașiș.  Substanța chimică conținută de canabis, care determină efectul halucinogen, poartă denumirea de tetrahidrocanabinol (THC).

1.Senzație creată:

Consumul de canabis creează o senzație de euforie, o relaxare generală. Poate conduce și la o intensificare a simțurilor, cum ar fi aromele și gusturile. De altfel, acesta poate avea ca efect și o relaxare musculară și o reducere a tensiunii.

2.Cum recunoști un consumator de canabis?

Consumatorul de canabis prezintă pupilele dilatate, ochii congestionați, gura uscată, vertij sau reprize interminabile de râs, fără un motiv evident, apetit alimentar exagerat, izolare socială și manifestă de multe ori o prezență apatică.

3.Efecte: insomnie, dificultăți în menținerea noțiunii timpului, memorie redusă pe termen scurt, reducerea capacității de realizare a acțiunilor care cer concentrare și coordonare, precum șofatul, creșterea ritmului inimii, pericole cardiace potențiale pentru cei predispuși la boli de inimă, uscăciunea gurii și a gâtului, scăderea inhibițiilor sociale, paranoia, halucinații, memorie pe termen scurt redusă, capacitate de înțelegere redusă, motivație și cunoaștere modificate, resimte o îngreunare la acumularea de noi informații, paranoia, dependență psihologică; deficiențe de învățare și memorie, percepție și dificultăți de raționare, vorbire, ascultare efectivă, gândire, asimilare a cunoștințelor și rezolvare a problemelor; neliniște intensă și accese de panică.

4.Efecte pe termen lung: creșterea riscului de cancer, scăderea nivelului de testosteron și de spermatozoizi la bărbați, creșterea nivelului de testosteron la femei și a riscului de infertilitate, plăcere sexuală scăzută sau dispariția ei, dependență psihologică.

5.Incriminare, limite de pedeapsă:

Substanța chimică conținută de canabis, care determină efectul halucinogen, poartă denumirea de tetrahidrocanabinol (THC) și este inclus în categoria drogurilor de mare risc. Însă, în practică, THC este inclus în categoria drogurilor de mare risc, doar în forma sa pură. Canabisul (marijuana), rezina de canabis și uleiul de canabis sunt pe lista drogurilor de risc.

Consumul de canabis: pedeapsa cu închisoarea de la  3 luni la 2 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de canabis: pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de canabis: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 de ani și interzicerea unor drepturi.

V. HAȘIȘUL

Hasis detalii

Hașișul se extrage din rășina extrasă de la florile plantei de Canabis. Hașișul este o formă mult mai concentrată a marijuanei, deoarece conține mai mult THC. De obicei este fumat într-o pipă obișnuită sau una cu filtru de apă. Unii o consumă adăugând-o la prăjituri sau în alte preparate culinare, efectul fiind astfel de mai lungă durată. Se prepară din rășina de canabis amestecată cu ceară și se prezintă sub forma unor pachete sau cocoloașe maro ori negre.

1.Senzație: Creează o senzație de beție euforică și expansivă. Poate conduce la modificări ale percepției vizuale auditive și tactile.

2.Efecte: crize de depersonalizare; consumul îndelungat, fie și în doză moderată, duce la o stare de apatie și lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbătrânire prematură, slăbirea sistemului imunologic și tulburări ale gândirii.

3.Incriminare, limite de pedeapsă: hașișul intră în categoria drogurilor de risc.

4.Consumul de hașiș: pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani și interzicerea unor drepturi.

5.Traficul național de hașiș: pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

6.Traficul internațional de hașiș: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 de ani și interzicerea unor drepturi.

VI. COCAINA

Cocaina detalii

Cocaina are aspect de pudră cristalină albă, solubilă în alcool, eter și cloroform. Provine de la arbustul a cărui denumire este Erytroxilon Coca și se cultivă în America de Sud. Inițial cocaina a fost folosită în scopuri terapeutice iar mai târziu, din 1884, ca anestezic local.

1.Senzație: Consumul de cocaină creează o senzație excitantă care înlătură simptomele oboselii. La scurt timp după prizare, induce o stare de euforie puternică, încredere în sine și dă impresia unei capacități mărite a funcțiilor intelectuale. În urma consumului de cocaină, unele persoane nu simt nevoia să mănânce și nici să doarmă o perioadă de timp.

Senzația oferită de consumul cocainei poate fi împărțită în trei stadii:

„- stadiul euforic, care apare imediat după administrare, consumatorii fiind foarte bine dispuși și fericiți, simțind o nevoie acută de comunicare. În paralel, se manifestă o scădere progresivă a discernământului critic, precum și pierderea sentimentului de distanțare. Inhibițiile sunt înlăturate, dispare teama, contactele devin mai facile;

– stadiul de stupoare, când apar frecvente aprecieri greșite ale realității, pseudo halucinații, dar și halucinații optice și auditive adevărate, consumatorii auzind voci amenințătoare și dojenitoare,

– iar stadiul al treilea, stadiul depresiv, se manifestă în principal prin oboseală, indiferență și pasivitate, adesea infiltrate de gânduri și idei de suicid. Acest stadiu este extrem de periculos, și se poate actualiza în mod iminent”.[4]

2.Cum recunoști un consumator de cocaină?

Persoana care consumă cocaină prezintă ochii injectați și îi lăcrimează în permanență, are pupilele dilatate, este foarte comunicativ, vorbăreț, are o atitudine superioară, prezintă sensibilitate ridicată la lumină și la sunete. În cazul consumatorilor care prizează cocaină aceștia pot avea probleme cu nasul înfundat sau sângerare nazală.

Consumul de cocaină poate cauza schimbări ale obiceiurilor de somn. Aceasta este un stimulent puternic și prin urmare, poate cauza insomnie. De regulă, persoanele care consumă cocaină prezintă o sensibilitate foarte ridicată la lumina naturală sau artificială.

3.Efecte: Pe termen scurt antrenează o stare de agitație și de instabilitate, tulburări de judecată și de comportament, transpirație, dilatarea pupilelor. La doze puternice apar convulsii, paranoia, psihoze. Consumul de cocaină conduce în scurt timp la dependență.

Pe termen lung apar perforații ale mucoasei nazale și eczeme în jurul nărilor, pierderea greutății, față palidă, amețeli, stări de vomă, excitabilitate, halucinații paranoice.

4.Forme de consum: prizare cu ajutorul unui pai; injectabilă sub formă de soluție sau în amestec cu heroina sau morfinice; amestecarea cocainei cu un solvent sau alcool, încălzirea amestecului și inhalarea vaporilor degajați ;

5.Incriminare, limite de pedeapsă: cocaina intră în categoria drogurilor de mare risc:

Consumul de cocaină: pedeapsa cu închisoarea de la  6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de cocaină: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de cocaină: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

VII. MESCALINA

Mescalina detalii

Mescalina se obține prin extracție din cactusul – cultivat mai ales în Mexic, denumit Peyotl, respectiv din cele două discuri care cresc în vârful plantei (mescal buttons – nasturi de mescaline), care după recoltare sunt tocate și uscate.

1.Senzație:

Senzația creată de consumul de mescalină este caracterizată prin euforie, „încrucișarea” percepțiilor, halucinații vizuale care pot include figuri geometrice, linii, culori, unii consumatori descriind chiar conexiuni spirituale.

2.Cum recunoști consumatorul?

Consumatorii pot prezenta un comportament ciudat, cum ar fi râsul necontrolat, pierderea contactului cu realitatea. Acestea pot avea reacții la stimuli vizuali sau auditivi care nu există pentru cei care nu au consumat.

De altfel, consumatorii de mescaline pot iniția sau genera conversații filozofice și pot relata experiențele lor spirituale sau psihedelice. Totodată, mescalina poate determina stări de bucurie sau uimire față de lumea înconjurătoare (oameni, animale, natură, clădiri etc).

Spre deosebire de alte droguri, mescalina nu afectează în mod semnificativ pupilele, prin urmare aceasta nu reprezintă o modalitate de recunoaștere a consumatorului.

3.Efecte:

Senzație de greață și vărsături, unele persoane pot experimenta senzație de anxietate sau stări de panică. Sub influența acestui drog, o persoană își poate asuma comportamente de risc sau chiar criminal. Efectele mescalinei pot dura câteva ore, ceea ce înseamnă că utilizatorii trebuie să fie pregătiți pentru o experiență prelungită.

4.Incriminare, limite de pedeapsă: mescalina intră în categoria drogurilor de mare risc :

Consumul de mescalina: pedeapsa cu închisoarea de la  6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de mescalina: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de mescalina: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

VIII. LSD – dietilamida acidului lisergic

LSD detalii

LSD-ul este un drog din categoria halucinogenelor extrem de puternic, mai puțin de 25 micrograme fiind suficiente pentru a determina halucinații vizuale ce pot dura aproximativ 12 ore.  Este o substanță chimică sintetică, ce a fost supranumită popular „party-drog” .

1.Forme de consum: Acestea se consumă ca regulă prin ingerare sub forme de tablete (capsule sau pastile de culoare maro, albe, roz ce pot conține logouri), sau prin prizare sub forma de pudră albă.

2.Cum recunoști un consumator de LSD ?

Consumatorii pot avea reacții la stimuli vizuali sau auditivi care nu există pentru cei care nu consumă, experimentează distorsionări puternice ale percepției, cum ar fi senzația de a „mirosi/vedea” sunete, de a „auzi/mirosi” culori, toate simțurile sunt afectate, în special văzul. Alte efecte includ halucinațiile și pseudo halucinațiile, consumatorul crede că ceea ce vede este real și acționează în concordanță (se poate arunca de la balcon crezând că zboară).

3.Efecte:  
Consumatorii declară că au probleme cum ar fi insomnia, anxietatea, paranoia, scăderea puterii de concentrare și depresia. Aceste probleme apar în timpul consumului și pot dura chiar săptămâni după aceea.
Problemele fizice care pot apărea sunt: tensiune în mușchi, clănțănitul dinților, secreții nazale abundente, vedere în ceață, mișcări rapide ale ochilor, transpirație.

Pe termen lung consumul de LSD afectează memoria, au loc dereglări ale somnului, ale procesului de gândire, ale funcțiilor sexuale, ale simțurilor și ale durerii.

3.Incriminare, limite de pedeapsă: LSD-ul intră în categoria drogurilor de mare risc :

Consumul de LSD: pedeapsa cu închisoarea de la  6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul național de LSD: pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Traficul internațional de LSD: pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

În concluzie, potrivit studiilor de specialitate, cei mai mulți tineri au început să consume droguri din pură curiozitate, din dorința de a descoperi noi senzații, sau ca urmare a presiunii anturajului din care fac parte. Prin articolul nostru, am urmărit să aducem în atenția tuturor, că experimentarea acestora poate duce foarte rapid la dependență sau poate fi fatală. Acesta a fost și motivul pentru care, pe calea prezentului articol, am vrut să vă prezentăm senzația pe care ți-o oferă cele mai răspândite droguri, dar mai important, care sunt efectele pe termen scurt și termen lung ale consumului de droguri și totodată, consecințele legale la care te expui.

BIBLIOGRAFIE:

Tratat de criminalistică Emilian Stancu Ediția a IV a revăzută- Particularități metodologice privind investigarea criminalistică a infracțiunilor din domeniul traficului de stupefiante;

Infracțiunile prevăzute în legi speciale– Comentarii și explicații  Ediția 5– coord. Mihai Adrian Hotca – Editura Ch Beck;

Droguri Ilicite (Legea 143/2000 , jurisprudență și comentarii)– Traian Dima, Alina Gabriela Păun;

Traficul și consumul ilicit de droguri– Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență Editura Hamangiu 2008;

www.Drugs.ie

www.infordrog.ro

www.igpr.ro

ana.gov.ro- Raport Național privind situația drogurilor din România- 2022

Convenția Unică Asupra Stupefiantelor din 30 martie 1961

[1] Traficul și consumul ilicit de droguri – Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență Editura Hamangiu 2008 pag.16

[2] Traficul și consumul ilicit de droguri- Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență Editura Hamangiu2008 pag.17 

[3] Traficul și consumul ilicit de droguri- Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență Editura Hamangiu 2008 pag.19 

[4] Traficul și consumul ilicit de droguri- Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență Editura Hamangiu 2008 pag.20

Autori:

av. Ada Radu

av. Vlad Ionuț Popovici