Controlul judiciar. Art. 215 Cod Procedură Penală

Control Judiciar

Ai dosar penal și asupra ta s-a dispus măsura controlului judiciar?

Pentru buna desfășurare a procesului penal, după dobândirea calității de inculpat, se poate dispune asupra ta măsura controlului judiciar.

Giphy

1.Ce este măsura controlului judiciar? 

Controlul judiciar este măsura preventivă neprivativă de libertate ce constă în îndatorirea inculpatului, acuzat de săvârșirea unei infracțiuni, de a se supune unor obligații impuse de lege în scopul asigurării bunei desășurări a procesului penal.

  Date statistice  ale măsurilor preventive: control judiciar       

                 

Controlul Judiciar
controlul judiciar

În sistemul judiciar din România, datele statistice joacă un rol crucial în înțelegerea măsurilor preventive și a contextului în care acestea sunt dispuse. Prin acest articol urmărim să vă oferim o privire de ansamblu asupra cifrelor relevante.

Astfel, datele statistice pot oferi o perspectivă asupra anticipării soluțiilor dispuse de către organele judiciare în cauzele penale, iar cunoașterea acestor statistici vă poate ajuta să luați decizii informate și să planificați împreună cu avocații dumneavoastră strategia de apărare.

A)În perioada 1 iulie -31 iulie 2023 au fost dispuse măsuri preventive pentru un număr total de 2.228 de persoane, astfel:

– Măsura controlului judiciar:1396 de persoane;

– Măsura controlului judiciar pe cauțiune: 4 persoane;

– Măsura arestului la domiciliu:343 de persoane;

– Măsura arestului preventive:485 de persoane;

B)La data de 1 august 2023 instituțiile statului asigurau după caz paza sau supravegherea unui număr total de 15384 persoane aflate sub imperiul măsurilor preventive, astfel:

– Măsura controlului judiciar: 11630 de persoane;

– Măsura controlului judiciar pe cauțiune: 25 persoane;

– Măsura arestului la domiciliu: 1.767de persoane;

– Măsura arestului preventiv:  1962 de persoane;

Astfel, putem observa că măsura controlului judiciar ocupă prima poziție în cadrul măsurilor preventive, fiind cea mai blândă măsură preventivă.

Controlul Judiciar
controlul judiciar

2. Cine se poate dispune controlul judiciar?

În funcție de etapa procesuală în care se află dosarul, controlul judiciar poate fi dispus de procuror, de judecătorul de drepturi și libertăți ( în urmărirea penală), de judecătorul de cameră preliminară ( în camera preliminară) sau de instanța de judecată.

3.Care sunt condițiile pentru luarea măsurii controlului judiciar?

Pentru a se dispune luarea controlului judiciar față de inculpat trebuie îndeplnite următoarele condiții:

I.1.) Prima condiție analizată pentru dispunerea controlului judiciar : Existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit fapta imputată:

În privința condiției existenței probelor, noțiunea de „probe” în această situație particulară, nu trebuie interpretată doar prin prisma dispozițiilor art.97 alin.1 din Codul de procedură penală, ci trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor art.5 paragraful 1 litera c) din Convenția Europeană, care condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile în a bănui că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune.

Așadar la momentul analizei luării sau nu a măsurii preventive, standardul probator este unul scăzut. În jurisprudența europeană, se arată că „existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală presupune fapte sau informații să convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracțiunea pentru care este arestat”[5].

De altfel, în majoritatea motivării soluțiilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive identificăm în mod repetat trimiteri la pasaje din motivarea Cauzei Murray c. Regatului Unit în care Curtea a statuat că probele în baza cărora poate fi dispusă o măsură preventivă nu trebuie să prezinte aceeași forță probantă ca și probele care stau la baza unei soluții de condamnare.

Așadar, deși organele judiciare la momentul analizării dispunerii controlului judiciar  au obligația să analizeze natura rezonabilă a suspiciunii că persoana față de care a fost formulată propunerea a săvârșit fapta imputată, acest standar probator este unul scăzut, prin urmare nu există egalitate între standardul probator necesar luării măsurii preventive (apt doar să legitimeze o bănuială rezonabilă) și standardul probator apt să fundamenteze pronunțarea unei hotărâri de condamnare (fundamentat pe certitudine, dincolo de orice îndoială rezonabilă).

Pe de altă parte,așa cum s-a arătat în doctrină, „suspiciunea rezonabilă nu echivalează cu simpla convingere subiectivă sau intuiția organului judiciar competent să dispună arestarea preventivă, astfel, este necesară existența unor temeiuri obiective având o bază probatorie care să indice posibilitatea ca inculpatul să fie autorul infracțiunii de care a fost acuzat și care să poată fi controlate și cenzurate a posteriori, în scopul evitării privărilor arbitrarii de libertate.

I.2. A doua condiție analizată pentru dispunerea conntrolului judiciar: Luarea măsurii preventive să fie necesară pentru asigurarea scopului general al măsurilor preventive:

În doctrină s-a arătat că„Simpla enunțare a nevoii de a asigura unul dintre cele trei deziderate, fără indicarea și a unor motive sau temeiuri concrete care să justifice riscul afectării acestora de persoana față de care se ia măsura nu este suficientă pentru luarea acesteia”.[7]Așadar, nu este suficient ca organul judiciar să indice scopul măsurii preventive, ci să argumenteze în concret, de ce scopul măsurii nu poate fi atins în cazul inculpatului în cauză, altfel decât prin adoptarea măsurii propuse.

Prin urmare, dispozițiile art.202 alin.1 din Codul de procedură penală statuează scopul general al măsurilor preventive, respectiv:

– În scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal;

– În scopul împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată;

– În scopul prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;

Prin scopul măsurii preventive” trebuie înțeles pericolul ce trebuie să fie preîntâmpinat sau înlăturat pe calea unei măsuri preventive, revenind astfel în sarcina organului judiciar obligația pozitivă să aleagă măsura potrivită și suficientă pentru atingerea acelui scop. Pentru a se dispune măsura preventivă, cele trei scopuri enumerate, nu trebuie îndeplinite cumulativ, ci este suficient pentru dispunerea unei măsuri preventive, ca în cauză, să fie incident cel puțin unul dintre scopurile enumerate.

Așadar, prin intermediul acestei tehnici de legiferare, constatăm că legiuitorul a urmărit să sublinieze natura preventivă a măsurii și nu retributivă (de sancționare).  

a)În scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal: În doctrină s-a arătat că „buna desfășurare a procesului penal ar putea fi afectată de conduita necorespunzătoare a suspectului sau inculpatului- încercarea de a influența coinculpații, martorii, persoane vătămate, sau experți, încercări de a distruge sau altera mijloace materiale de probă, de a împiedica administrarea probatoriului necesar ori alte asemenea activități”.[8]

Însă, Curtea Europeană a statuat că „pericolul ca persoana acuzată să influențeze buna desfășurare a procedurilor nu poate fi invocat in abstracto,ci trebuie să fie susținut prin probe bazate pe fapte”[9].

În acest sens, jurisprudența europeană subliniază că nu poate fi acceptabil ca parchetul doar să lanseze o prezumție generală precum că inculpatul va avea intenția să împiedice desfășurarea urmăririi penale, dacă va avea o astfel de posibilitate si doar pentru acest motiv sa solicite admiterea propunerii de arestare preventiva. Parchetul nu poate să invoce pentru dispunerea controlului judiciar riscul distrugerii/ influențării/ alterării probatoriului pe motivul că inculpatul este interesat de soluția în cauză. Toate aceste elemente trebuie să fie întemeiate pe date factuale, nu pe simple prezumții.

Giphy
Controlul judiciar. Art. 215 Cod Procedură Penală 8

b)În scopul împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată: „În esență, sustragerea suspectului sau inculpatului de la derularea procedurilor judiciare împietează asupra bunei desfășurări a procesului penal, determinând deseori organele judiciare să depună eforturi suplimentare pentru găsirea acestuia, pentru efectuarea comunicărilor necesare în cursul procesului penal, întârziind așadar desfășurarea unor activități procedurale.

Pe de altă parte, sustragere a suspectului sau inculpatului de la urmărire penală sau judecată presupune ca o condiție prealabilă împrejurarea că acesta are cunoștință de declanșarea procedurilor judiciare ce îl vizează și că în mod intenționat, refuză participarea la derularea lor, încălcând obligațiile principale pe care legea le stabilește în sarcina acuzatului- acelea de prezentare la chemările organelor judiciare, respectiv de comunicare în scris a oricărei modificări a adresei la care locuiește (Art.108 alin.2 CPP). [10] 

Însă, în jurisprudența sa, CEDO a arătat în acest sens că „riscul de eschivare trebuie să fie evaluat în contextul factorilor care au legătură cu caracterul persoanei, valorile sale morale, locuința sa, ocupația sa, bunurile sale, legăturile familiale și cu toate tipurile de legături cu statul în care el este urmărit. Riscul aplicării unei sancțiuni severe și temeinicia unor probelor pot fi relevante, dar nu sunt, prin sine, decisive, iar posibilitatea obținerii garanțiilor ar putea fi folosită pentru a compensa orice risc.[11]. Așadar, nici acest scop nu poate fi invocat în mod abstract de către parchet pentru dispunerea controlului judiciar.

 c)În scopul prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni: „situație ce are în vedere periculozitatea manifestată de suspect sau de inculpat derivând din aceea că, făcând obiectul unor proceduri judiciare, fiind suspectat de comiterea unei/unor fapte penale, dovedește riscul real de a reitera un comportament infracțional.

 I.3. Să nu existe vreun impediment la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale (respectiv să nu existe vreunul dintre cazurile prevăzute de dispozițiile art.16 din Codul de procedură penală). Existența unui impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale blochează dispunerea controlului judiciar.

 I.4. Măsura preventiva (controlul judiciar) să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

 Cerința proporționalității măsurii în raport cu gravitatea acuzației aduse dă expresie dispozițiilor art.53 alin.2 teza a II a din Constituție, potrivit cărora restrângerea exercițiului dreptului la libertate poate fi dispusă numai dacă restrângerea este proporțională cu situația care a determinat-o, este nediscriminatoare și nu aduce atingere existenței dreptului sau libertății

În această etapă,organele judiciare trebuie să efectueze o analiză riguroasă a raportului dintre gravitatea acuzației și cirsumstanțele personale ale inculpatului, analiză în baza căreia să concluzioneze dacă este absolut necesară dispunerea unei măsuri preventive față de inculpat.

În situația constatării necesității dispunerii vreunei măsuri preventive, îi revine judecătorului sarcina identificării măsurii preventive concrete care are aptitudinea de a asigura un just echilibru între interesul general și interesul particular, respectiv între necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și situația particulară a inculpatului.

Deși legiuitorul nu a prevăzut în mod expres criteriile pe baza cărora se poate stabili gravitatea acuzației, apreciem că trebuie realizată o analiză atât în abstract(gravitatea rezultată din natura infracțiunii și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege), cât și în concret (prin evaluarea criteriilor de ordin obiectiv și subiectiv privind faptele imputate inculpatului.

Ca și reper în aprecierea gradului de pericol concret putem fixa dispozițiile art.318alin.2 și 3 din Codul de procedură penală, ce reglementează instituția renunțării la urmărirea penală: conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire,modul și mijloacele  de săvârșire, scopul urmărit, urmările produse,  sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii; persoana inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, eforturilor depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.

II. Conținutul controlului judiciar:

Persoana supusă controlului judiciar va suporta anumire restricții cu privire la libertatea de mișcare, la viața sa socială sau la activitatea profesională și va fi verificat modul de conformare la obligațiile ce i-au fost impuse.

Enumerea obligațiilor este limitativă, procurorul, judecătorul sau instanța nu poate impune persoanei supuse acestei măsuri preventive alte obligații.

Art. 215 alin. (1) C.proc.pen prevede că pe timpul controlului judiciar inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații (cumulativ):

(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În cazul  luării măsurii controluli judiciar impunerea celor trei obligații  are caracter imperativ.

Pe lângă aceste obligații, organul judiciar care a dispus măsura poate impune (facultativ) inculpatului să resăecte una mai mai multe dintre următoarele obligații:

(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

d) să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale;

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;

j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

k) să nu emită cecuri.

4. Pe ce durată se poate dispune măsura controlului judiciar?

În cursul urmăririi penale, controlul judiciar se poate dispune pe o perioadă de 60 de zile.Controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.

În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani.

Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile.

În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

5. Ce se întâmplă dacă nu respect obligațiile ce mi-au fost impuse prin luarea măsurii controlului judiciar?

Giphy

Controlul judiciar poate fi înlocuit cu măsura arestării preventive în situația în care inculpatul cu rea-credință nu respectă obligațiile care îi revin potrivit măsurii preventive insituite.

Pentru mai multe informații despre consecințele pe care le poate avea cea mai drastică măsură preventivă asupra ta (arestul preventiv), te invităm să citești și articolele noastre: Arestare Preventiva. Cazurile, Conditiile și Procedura. Art 223; Arestat Preventiv , concedierea din societate . 5 Raspunsuri; dar și ce ți se întâmplă după ce ești arestat preventiv Esti in Arest Preventiv ? 6 Sfaturi.

Controlul Judiciar
controlul judiciar

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Obtine ajutor cu o speta
Buna ziua 👋
Cum va putem ajuta?