Despagubiri drugtest fals pozitiv

Despagubiri Drugtest

Conținut:

I. Date statistice despagubiri drugtest:

Raportul Consiliului Superior de Medicină Legală, arată că în anul 2023, în toate laboratoarele din țară au fost instrumentate 3.009 buletine de analiză toxicologică în vederea depistării prezenței în organism a substanțelor psihoactive.

Din cele 3.009 lucrări efectuate de laboratoarele medico-legale, doar în cazul a 1.898 de șoferi s-a dovedit prezența în organism a substanțelor psihoactive.

În cazul celorlalți 1.111 șoferi rezultatele au fost negative, prin urmare, aparatele DrugTest au indicat în cazul acestora rezultate fals pozitive. Astfel, cel puțin 1.111 șoferi, în anul 2023 sunt îndreptățiți să solicite despagubiri pentru drugtest fals pozitiv.

Așadar, aproximativ 40% dintre șoferii depistați de aparatul DrugTest ca fiind pozitiv la o substanță psihoactivă erau în realitate nevinovați, aparatele drugtest indicand rezultate fals pozitive. Cu toate acestea, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, față de aceștia s-a dispus reținerea permisului de conducere și eliberarea unei dovezi fără drept de circulație.  De asemenea, organele de cercetare penală au dispus deschiderea unui dosar penal  in rem (cu privire la faptă) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.336 alin.2 din Codul penal.

2.Date statistice despagubiri drugtest fals pozitiv în funcție de tipul substanței:

Iată rata confirmare a rezultatelor  în funcție de categoria de substanțe psihoactive în anul 2023:

OPIACEE – 63%

  1. METADONA – 45%
  2. AMFETAMINA – 17%
  3. METAMFETAMINA – 40%
  4. CANABINOIZI – 84%
  5. COCAINA – 71%
  6. BENZODIAZEPINE – 17%
  1. ALTELE (total) ketamina, antidepresive triciclice – 55%

3. Cauzele care pot genera drugtest fals pozitiv și care pot conduce la obținerea de despagubiri drugtest

Giphy Downsized Large
Despagubiri drugtest fals pozitiv 8

Potrivit aceluiași raport, printre factorii care pot genera rezultate fals pozitive ale aparatelor DrugTest se numără:

  1. timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului);
  2. modificarea de pH a probei biologice, care poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT;
  3. stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor;
  4. flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă;
  5. condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste;
  6. utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici);
  7. prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc. 
  8. existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:
    1. reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
    2. cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
    3. barbiturice: antiinflamatorii;
    4. opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.

Prin urmare, pentru o perioadă cuprinsă între 2 luni și 1 an și jumătate, 40% din șoferii depistați în trafic ca fiind pozitiv la o substanță psihoactivă, le-a fost restrâns în mod abuziv dreptul de a conduce, împrejurare care a produs consecințe ireparabile atât în planul social (pierderea locului de muncă; marginalizare; prezentarea acestora la posturile de televiziune ca fiind consumatori de droguri etc) cât și în planul sănătății fizice și psihice. Au aceste persoane dreptul de a obtine despagubiri drugtest fals pozitiv?

Lipsirea unei persoane de dreptul de a conduce, fără o bază legală, exclusiv în baza unei testări care în anul 2023 a avut o rată de 40% rezultate fals-pozitive, pe o perioadă nedeterminată ce poate conduce la producerea unui prejudiciu în plan familial și social, poate da naștere la dreptul de recuperare a prejudiciului suferit (despagubiri drugtest)?

Pentru a găsi răspunsul la aceste întrebări, am analizat hotărârile pronunțate de instanțele de judecată în materia despagubiri drugtest . Cu această ocazie, noi am identificat aproximativ 25 de hotărâri prin care au fost soluționate cererile persoanelor cărora li s-a restrâns în mod abuziv dreptul de a conduce pe durata cercetărilor efectuate în dosare penale și au solicitat despagubiri pentru drugtest fals pozitiv, în baza unor rezultate fals-pozitive indicate în mod eronat de aparatele DrugTest.

Din toate hotărârile pronunțate de instanțele de judecată în materia despagubiri drugtest, am identificat O SINGURĂ SOLUȚIE de admitere, respectiv de obligare a statului la plata unor despăgubiri morale în cuantum de 8.000 lei (cu titlu de despagubiri drugtest).

4. Motivele pentru care instanțele au respins cererile de despagubiri drugtest:

Giphy
Despagubiri drugtest fals pozitiv 9

În esență, motivele pentru care instanțele au respins cererile persoanelor care au solicitat despagubiri drugtest sunt următoarele:

  • reclamantul nu a propus niciun fel de probă în vederea dovedirii prejudiciului material şi moral;
  • Nu a fost dovedită reaua-credință a organelor de urmărire penală. Simplul fapt că dosarul s-a finalizat cu o soluție de clasare, nu dă naștere la despăgubiri;
  • Nu au fost administrate probe din care să rezulte că falsul pozitiv indicat de aparatul Drager Drugtest 500 poate fi imputat pârâților.
  • Cererile de chemare în judecată au fost formulate ambiguu, ori temeiul cererii a fost indicat în mod greșit, iar în alte soluții, instanțele au apreciat că, în raport de maniera de formulare, reclamanții s-au plâns de durata dosarului penal;

În continuare, vom prezenta argumentele relevante avut în vedere de instanțele de judecată ce au pronunțat soluții în dosarele despagubiri drugtest:

Despagubiri Drugtest
Despagubiri drugtest fals pozitiv 10

5. Soluții respingere despagubiri drugtest:

  1. Judecătoria Timișoara – despagubiri drugtest

Situația premisă – despagubiri drugtest:

Reclamantul a fost testat cu aparatul drugtest de către agenții de poliție, rezultând o valoare pozitivă, în sensul indicării consumului de amfetamină, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Municipal Timișoara unde i-au fost recoltate probe biologice. În urma constatării valorii pozitive la substanțe psihoactive, lucrătorii de poliție au dispus suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă nedeterminată până la soluționarea dosarului penal deschis în acest sens.

Pretențiile reclamantului– despagubiri drugtest:

În prezenta cauză, reclamantul a evaluat prejudiciul material şi moral ca fiind în cuantum de 40.000 lei, susţinând că a rămas fără permis de conducere timp de 9 luni, fiind emisă abia la data de 13.02.2023 ordonanţa de clasare prin care s-a stabilit faptul că aparatul drugtest a avut o eroare în ceea ce îl priveşte.

Motivarea instanței– despagubiri drugtest:

În prezentul dosar, reclamantul nu a propus niciun fel de probă în vederea dovedirii prejudiciului material şi moral. Astfel, acesta nu a dovedit prejudiciul suferit ca urmare a faptului că nu a beneficiat de exercitarea dreptului de a conduce pe perioada urmăririi penale sau a modalităţii în care onoarea şi demnitatea sa au avut de suferit, având în vedere faptul că urmărirea penală nu constituie o procedură supusă publicităţii, iar dosarul penal s-a finalizat cu o soluţie de clasare, reţinându-se că fapta nu există.

De asemenea, pentru a se angaja răspunderea patrimonială a pârâtului este necesară administrarea de probe din care să rezulte atât faptul că reclamantul a fost în mod real afectat de situaţia creată, cât şi gradul său de afectare, în scopul unei juste aprecieri cu privire la întinderea prejudiciului său moral.

Or, în prezenta cauză, reclamantul s-a limitat la a depune cererea de chemare în judecată şi de a solicita ataşarea dosarului penal, acestea nefiind în măsură de a dovedi prejudiciul suferit de reclamant. Mai mult, în ceea ce priveşte prejudiciul material, acesta nu a depus niciun fel de dovezi în acest sens. Prin urmare, având în vedere că reclamantul nu a dovedit producerea unui prejudiciu, instanţa nu va mai analiza şi celelalte condiţii, reţinând că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri.

Soluție:  Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant – despagubiri drugtest

2. Judecătoria Sector 3 Bucureșt– despagubiri drugtest;

Situație premisă- despagubiri drugtest

Reclamantul a fost oprit de către un echipaj de poliție, fiindu-i solicitat să se supună testării cu aparatul DrugTest:

Astfel, aparatul a indicat (în mod eronat, după cum avea să se constate ulterior) faptul că petentul ar fi consumat cocaină. Acesta a învederat organelor de poliție faptul că este imposibil, având în vedere faptul că petentul nu a consumat astfel de substanțe, a fost condus la sediul INML din București pentru a-i fi recoltate probe de sânge. În aceeași zi (01.09.2021) i s-a reținut permisul de conducere și i s-a eliberat o dovadă fără drept de circulație. În cauză s-a deschis Dosarul Penal Nr. ####/P/2021 de către Parchetul de pe Lângă Judecătoria Sectorului 2 – București, rămânând vreme de aproximativ 7 luni fără dreptul de a mai conduce.

Pretențiile reclamantului – despagubiri drugtest:

Reclamantul a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 2088 lei, cu titlu de daune materiale, obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 25.000 euro, cu titlu de daune morale, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Motivarea instanței– despagubiri drugtest:

Urmărirea penală reprezintă prin esență o activitate licită, care nu devine ilicită, sau abuzivă pentru simplul fapt că a fost dispusă în final o soluție de clasare/achitare. Faptul că reclamantul a suportat rigorile unui dosar penal în faza urmăririi penale nu poate conduce, în mod automat, la acordarea unor despăgubiri având în vedere și scopul procesului penal care nu este acela de condamnare a celui asupra căruia se inițiază procedura, ci acela de a fi cercetate fapte cu potențial caracter penal.

 Modul de desfășurare a cercetării penale nu poate constitui chiar prin acesta o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu decât în măsura în care s-ar dovedi reaua-credință a agentului instrumentator sau o vătămare grave a drepturilor părților prin încălcarea principiilor care guvernează procesul penal, când actele organelor judiciare ale statului sunt vădit nelegale, abuzive ori când sunt exercitate din eroare asupra altor persoane decât cele vizate.

Or în speță nu s-a făcut o astfel de dovadă. Așadar, simpla împrejurare că în cauză cercetarea reclamantului a fost finalizată cu o soluție de clasare, în urma probatorului administrat (buletinul de analiză toxicologică), nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților cât timp nu se poate aprecia că împotriva reclamantului a fost desfășurată o cercetare nelegală cu încălcarea principiilor care guvernează procesul penal.

Teza culpei procesuale a autorității judiciare de a fi pornit procesul penal, din oficiu și mai înainte de a fi avut conturată cu claritate sfera probelor, pe baza simplelor indicii de săvârșire a unei fapte penale, viciază însăși garanția de înfăptuire a justiției și aduce atingere independenței autorităților penale, care nu pot acționa decât în virtutea supremației legii, iar nu sub temerea acțiunii în regres a celui care se pretinde vătămat prin procedurile inițiate. În acest sens, instanța constată că dispunerea începerii urmăririi penale in rem era obligatorie față de rezultatul pozitiv al testării cu aparatul Drugtest, existând indiciile comiterii unei infracțiuni.

Totodată nu se poate reține o culpă a pârâților față de faptul că rezultatul testării a fost ulterior infirmat de rezultatul analizei toxicologice, având în vedere că aparatul utilizat avea efectuată la zi verificarea pentru funcționarea corespunzătoare, conform certificatului nr. C-dă ###########.08.2021 (f. 139) și nu există dovezi în sensul că aparatul Drugtest ar fi fost operat în mod eronat.

De asemenea, actele întocmite au aparența de legalitate nefiind invocată nicio dispoziție legală procedurală care să fi fost încălcată în cadrul cercetării desfășurate, iar reclamantul a avut la îndemână căile de atac prevăzute de lege și posibilitatea efectivă de a se apăra, fiindu-i respectate drepturile procedurale.

Nu în ultimul rând, nu există nicio dovadă în sensul relei credințe a agentului instrumentator. În ceea ce privește restrângerea dreptului de a circula pe drumuri publice, prin respingerea cererii de prelungire a acestui drept, instanța reține că nu orice ingerință a autorităților Statului în drepturile unei persoane poate duce la o încălcare a drepturilor acesteia, de natură a justifica acordarea de despăgubiri. În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut că astfel de ingerințe pot avea caracter justificat, cât timp sunt prevăzute de lege, au un scop legitim și mențin un just echilibru între scopul vizat și interesul privat.

Potrivit art. 111 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, permisul de conducere se reține când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 336 din Codul penal, iar potrivit art. 111 alin. 6 din O.U.G. nr. 195/2002, la cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4),

procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea clasării, renunțării la urmărirea penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Modul de soluționare a cererii de prelungire a dreptului de circulație se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta.

Așadar, ingerința în dreptul reclamantului de a conduce, este una prevăzută de lege și are un scop legitim, având în vedere că urmărește ocrotirea interesului general în sensul asigurării unui climat de siguranță în circulația pe drumurile publice, prin înlăturarea pericolului social pe care îl prezintă conducerea de autovehicule de către persoane surprinse sub influența unor substanțe interzise.

Totodată, prelungirea dreptului de a conduce al reclamantului nu era o măsură ce trebuia dispusă obligatoriu de către organul de urmărire penală, ci rămânea la aprecierea acestuia din urmă ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei. În acest context, instanța civilă nu se poate substitui organului penal pentru a aprecia asupra oportunității măsurii solicitate ci poate verifica doar modalitatea în care a fost tratată solicitarea reclamantului.

Or, instanța constată că ordonanța din data de 06.10.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul penal nr. ####/P/2021 este motivată atât în fapt, cât și în drept, fiind prezentate motivele care au justificat soluția dispusă. Nu în ultimul rând, instanța apreciază că ingerința în dreptul reclamantului de a conduce respectă și un just echilibru între scopul urmărit (astfel cum a fost reținut anterior) și interesul privat al reclamantului, în contextul în care acesta avea la dispoziții și soluții alternative de transport.

 În ceea ce privește presupusa pasivitate a organelor penale din momentul emiterii buletinului de analiză toxicologică și până la data emiterii ordonanței de clasare, se va reține că deși buletinul de analiză toxicologică a fost întocmit în data de 06.01.2022, acesta a fost înregistrat la pârâta D.G.P.M.B. ####### Rutieră abia în data de 01.02.2022, iar la mai puțin de 2 săptămâni, în data de 14.02.2022, aceasta a emis referatul cu propunere de clasare. Ulterior, după aproximativ o lună și jumătate, a fost emisă ordonanța din data de 29.03.2022 prin care s-a dispus clasarea cauzei.

Potrivit art. 8 C.pr.pen., organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.

Noțiunea de durată rezonabilă nu a cunoscut o cuantificare exactă, nici în jurisprudența națională, nici în cea internațională, însă prin introducerea instituției contestației privind durata procesului penal, reglementată de art. 4881 C.pr.pen., legiuitorul român a rezolvat problema acestei noțiuni.

În acest sens, la art. 4881 alin. 3 C.pr.pen., s-a prevăzut că durata rezonabilă în care ar trebui să se îndeplinească urmărirea penală sau judecata este depășită, respectiv o contestație privind durata procesului penal poate fi formulată, dacă a trecut cel puțin un an de la începerea urmării penale, sau de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, respectiv în cursul judecății în primă instanță, sau dacă a trecut cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

În acest context, instanța apreciază că durata de două, respectiv 6 săptămâni necesare emiterii referatului cu propunere de clasare, respectiv a ordonanței de clasare, apar ca fiind justificate față de dispozițiile legale enumerate și activitatea complexă desfășurată de organele penale, care au în instrumentare numeroase dosare penale.

Totodată, se va avea în vedere și faptul că cercetarea penală a durat aproximativ 6 luni, durată ce respectă termenul rezonabil prevăzut de art. 4881 alin. 3 C.pr.pen. Așadar, instanța constată că reclamantul nu a probat săvârșirea unei faptei ilicite de către pârâți astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile cumulative impuse de lege în vederea tragerii la răspundere delictuală a acestora. Pentru aceste motive, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța va lua act că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Soluția instanței- despagubiri drugtest

 Respinge acţiunea formulată de reclamant– despagubiri drugtest

Împotriva acestei soluții, reclamantul a promovat apel. Iată ce a dispus instanța de apel:

3.Tribunalul București– despagubiri drugtest:

Tribunalul apreciază că apelul este nefondat pentru următoare considerente: În primul rând nu au fost administrate probe din care să rezulte că falsul pozitiv indicat de aparatul Drager Drugtest 500 poate fi imputat pârâților.

În al doilea rând, apelantul reclamant i-a fost interzis dreptul de a conducere între 01.09.2021 și 29.03.2022, pe o perioadă de aproape 7 luni. Cu toate acestea, apelantul nu a indicat și nici nu a probat în ce mod i-a afectat viața cotidiană acest restrângere temporară a dreptului de a conduce.

În aceste condiții, având în vedere și numărul foarte mare de accidente rutiere cu victime omenești produse pe teritoriul României ca urmare a consumului de alcool sau de substanțe psihoactive, prima instanță a arătat în mod corect că a existat un just echilibru între dreptul apelantului de a conduce și scopul urmărit, respectiv prevenirea unor astfel de fapte.

De asemenea, faptul că buletinul de analiză toxicologică a fost emis și înaintat organelor de cercetare penală la 5 luni de la data când a fost suspendat dreptul de a conduce al apelantului, nu poate fi imputat celor doi pârâți. Între 01.02.2023 când a fost atașat buletinul de analiză toxicologică la dosarul de urmărire penală nr. ####/P/2021 și 29.03.2022 când a fost emisă ordonanța de clasare nu s-au mai efectuat și alte acte de urmărire penală dar un termen de aproape 2 luni este rezonabil având în vedere și volumul foarte mare de muncă al organelor de cercetare penală.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că termenul rezonabil al procedurii se apreciază in concreto, avându-se în vedere ansamblul procedurii și circumstanțele fiecărei cauze în parte. În cauzele penale, aprecierea celerității procedurilor este mai strictă decât în cele ne-penale, mai ales în situația în care acuzatul este privat de libertate, când judecătorul european solicită o „diligență specială” din partea organelor judiciare (CtEDO, Abdoella c. Olandei, hotărârea din 25 noiembrie 1992, parag. 24). În speță, cu toate că a existat o restrângere a unui drept, apelantul nu a fost privat de libertate și nu a suferit alte consecințe defavorabile astfel încât cauza să necesite soluționarea cu prioritate.

Nu în ultimul rând, tribunalul arătă că dispozițiile art. 111 alin. (6) din O.U.G. 195/2002 nu împiedică titularul permisului de conducere să reitereze o nouă cerere privind prelungirea dreptului de conduce, mai ales atunci când probatoriul administrat în dosarul penal configurează o soluție de netrimitere în judecată. #### de toate aceste motive, tribunalul apreciază că pârâții nu au săvârșit o faptă ilicită, nefiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 1349 C. civ. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 480 alin. (1) C. pr. Civ.

Soluția – despagubiri drugtest : tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Giphy
Despagubiri drugtest fals pozitiv 11

4.Judecătoria Lugoj:

Situația premisă– despagubiri drugtest:

Reclamantul a menţionat că a fost testat cu aparatul antidrog și a rezultat că exista posibilitatea să fi consumat substanțe interzise T3, BZP, T1B, THC şi, drept urmare a acestui rezultat, a fost condus la spital pentru recoltarea probelor biologice, fiind deschis dosarul penal fiindu-i reținut permisul de conducere şi eliberându-i-se dovada fără drept de circulație.

După 3 luni de zile în care nu a avut dreptul de a circula, a fost emisă ordonanța de clasare, fiindu-i înnapoiat permisul de conducere reținut după aproximativ o săptămână de la emiterea clasării.

Pretenții– despagubiri drugtest:

Reclamantul a solicitat obligarea statului la plata sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul adus onoarei și demnității sale cât şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

În speţa de faţă se invocă de către reclamant drept faptă ilicită o cercetare nelegală de către organele de urmărire penală ca urmare a unei pretinse fapte de conducere a unui autovehicul sub influența de substanțe stupefiante, determinată de rezultatul pozitiv al unei testări efectuate în trafic asupra acestuia, cu menţiunea că rezultatul ulterior al testelor biologice efectuate ar fi indicat faptul de a nu fi consumat la acel moment al opririi în trafic, 06.08.2023, niciun fel de substanță interzisă de lege.

Motivare– despagubiri drugtest:

Aceste analize de laborator au fost efectuate, fiind emis în acest sens buletinul de analiză toxicologică nr. 433 pentru probele recoltate în data de 06 august 2023, orele 23.10 şi 23.15, examenele toxicologice fiind indicate ca fiind negative. Cu toate acestea, un aspect important de reţinut în speţa de faţă este reprezentat de faptul că analiza benzilpiperazinei, BZP, pe proba de urină şi de sânge nu a putut fi efectuată întrucât laboratorul nu dispunea de teste imunochimice rapide cu anticorpi pentru BZP, de standard analitic necesar analizei prin cromatografie de lichide cuplată cu spectometrie de masă.

Aşadar, buletinul de analiză toxicologică, în privinţa substanţei cu indicativ BZP, nu a concluzionat un rezultat negativ ci doar a indicat imposibilitatea de efectuare a analizei pentru motivele mai sus expuse şi fără ca buletinul de analiză toxicologică emis de Bioclinica la fila 11 dosar să fie în măsură să ateste o altă concluzie, câtă vreme acesta a fost efectuat pe probe biologice recoltate la o distanţă de 13 ore faţă de probele biologice recoltate de poliţist imediat după oprirea reclamantului în trafic.

De altfel, urmarea imposibilităţii de analiză a substanţei cu indicativul BZP, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei penale cu reţinerea impedimentului prev. de art. 16 alin. 1 lit. lit. b teza I Cod procedură penală, soluţie de clasare în privinţa căreia nu s-a făcut de către petent dovada de a fi fost atacată şi modificată în procedura internă sau în faţa judecătorului de cameră preliminară,

prin obţinerea unei soluţii de clasare pe temeiul prev. de art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, respectiv fapta nu există, aspect ce s-ar fi impus raportat la motivarea reclamantului de a nu fi comis fapta imputată de poliţist şi de a fi astfel îndreptăţit la solicitarea şi eventual obţinerea de daune morale pe motiv de inexistenţă a abaterii.

Instanţa apreciază că în speţă nu a fost făcută dovada existenţei condiţiei privind fapta ilicită comisă de pârât, prin prepuşii săi, aşa încât, nefiind îndeplinite cerinţele necesare angajării răspunderii civile delictuale prev. de art. 1357 Cod civil, cererea de chemare în judecată de faţă apare ca fiind neîntemeiată şi va fi respinsă.

5.Judecatoria Sector 5 București – despagubiri drugtest

Reclamantul a fost oprit pentru control de către organele de poliţie rutieră. Cu această ocazie a fost testat cu aparatul Drugtest, care a indicat pozitiv OPIOID şi a fost de acord cu recoltarea de sânge şi urină.

Se remarcă astfel o întârziere a soluţionării dosarului penal de aproximativ 1 an şi 7 luni, timp în care a fost lipsit de dreptul de a conduce.

Raportat la susținerile reclamantului, fapta ilicită civilă imputată privește încălcarea duratei rezonabile a procesului în cursul instrumentării lucrărilor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. 152/P /2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ######## -####.

Pretenții– despagubiri drugtest:

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată de 6900 lei, reprezentând onorariu de avocat şi taxă de timbru.

Referitor la aspectele menționate, instanța reține că în cauza în care la care face referire reclamantul, a existat nevoia de a desfășura administrarea probatoriului pe o perioadă de timp și nu au existat întreruperi care să nu poată fi justificate procedural.

Motivare- despagubiri drugtest:

Rapiditatea procesuală nu constituie un scop în sine, care, dusă până la limitele grabei greşit înţelese, să se repercuteze negativ asupra calităţii actelor şi activităţilor efectuate. La fel de importantă este cerinţa potrivit căreia procesul penal să aibă o bună calitate, aceasta implicând respectarea de către participanţii în cauza penală a dispoziţiilor legale, ceea ce presupune şi corecta soluţionare a procesului .

Referitor la aspectele menționate, instanța reține că în cauza în care la care face referire reclamantul, a existat nevoia de a desfășura administrarea probatoriului pe o perioadă de timp și nu au existat întreruperi care să nu poată fi justificate procedural. Raportat la temeiul angajării răspunderii civile, se impune ca instanța să ia în considerare conduita tuturor participanților din cursul etapelor procesuale desfășurate.

Așadar, raportat la acest mod de desfășurare a procesului penal, se constată că în cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de cercetare penală a căror desfăşurare a necesitat o mai lungă perioadă de timp, astfel cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, iar toate amânările care au avut loc în cauză au fost fie justificate obiectiv, datorită complexității dosarului și varietății probatoriului administrat, iar eventualele întârzieri nu pot fi imputate direct pârâtului sau magistraților care au gestionat cauza.

Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. Întrucât nu se poate stabili existența unei fapte ilicite nici din perspectiva soluției pronunțate, nici a măsurilor procedurale luate, nici a duratei procesului, instanța constată că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

Întrucât angajarea răspunderii civile delictuale, indiferent de forma acesteia, trebuie grefată pe o faptă ilicită, aceasta fiind prima condiție care se impune a fi verificată pentru a se acorda despăgubiri materiale sau morale, iar această condiție nu este îndeplinită în speță, nu se mai impune verificarea prejudiciului și a raportului de cauzalitate. Prin urmare, instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant

6. Judecătoria Ploiești- despagubiri drugtest

Situația premisă– despagubiri drugtest:

În urma testării reieșind că reclamantul ar fi consumat droguri – cocaină.

Pretenții– despagubiri drugtest:

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 875 de lei, reprezentând contravaloare analize medicale, a sumei de 1.062 de lei, reprezentând contravaloare analize toxicologice, a sumei de 28.562 de lei, reprezentând onorariu de avocat achitat de reclamant în faza de urmărire penală, precum și a sumei de 30.000 de lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul suferit pe perioada în care reclamantul nu a avut dreptul de a conduce, cu cheltuieli de judecată.

Motivare– despagubiri drugtest:

Instanţa reţine că, în primul rând, măsura reţinerii permisului de conducere al reclamantului a fost adoptată la data de 10.08.2021 în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere că la data de 10.08.2021 se dispusese de către organul de urmărire penală începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care se află sub influența substanțelor psihoactive, prev. de art. 336 alin. (2) C.pen.

În al doilea rând, organele de urmărire penală au procedat corect eliberându-i reclamantului o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, o asemenea măsură fiind impusă de dispoziţiile art. 111 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, anterior citate, în cazul în care urmărirea penală are ca obiect infracţiunea prevăzută la art. 336 C.pen.

Totodată, instanța are în vedere că durata procedurii a avut un caracter rezonabil, instanţa având în vedere în acest sens în primul rând dispoziţiile art. 488 ind. 1 alin. (3) lit. a) C.proc.pen. care impun, ca primă condiţie pentru admisibilitatea unei contestaţii privind durata procesului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în cursul urmăririi penale, să fi trecut cel puţin un an de la începerea urmăririi penale.

Prin urmare, legiuitorul penal a prezumat că o durată de un an este întotdeauna rezonabilă pentru desfăşurarea fazei de urmărire penală, abia după trecerea acestui termen persoana interesată putându-se adresa judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru ca acesta să verifice pe fond, prin prisma criteriilor prevăzute la art. 488 ind. 5 C.pr.pen., dacă durata urmăririi penale a fost una rezonabilă.

Cum în speţă durata urmăririi penale a fost de aproximativ 2 luni și jumătate, impusă de necesitatea stabilirii de către INML cu privire la prezența/ absenţa drogurilor din sângele/urina reclamantului la data recoltării probelor biologice.

Având vedere prevederile legale mai sus menționate, ţinând cont de înscrisurile depuse la dosar, instanța arată că reclamantul nu a avut calitate de parte în procesul penal, împotriva acestuia nefiind exercitată acțiunea penală, respectiv de inculpat, acesta neavând nici măcar calitatea de subiect procesual principal, respectiv de suspect.

Totodată, instanța arată că pârâtul Statul român nu a avut calitatea de parte în procesul penal în care a fost cercetat reclamantul şi acesta a efectuat cheltuieli de judecată, situaţie în care nu se poate dispune obligarea pârâtului la plata sumei solicitate prin acţiune, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate de reclamant în dosarul penal, în baza art.453 Cod procedură civilă, text legal care nu poate fi aplicat prin analogie şi în cazul altor persoane care nu au avut calitatea de parte litigantă, aşa cum urmăreşte reclamantul.

După cum reiese din interpretarea sistematică a prevederilor art. 276 C.p.p. intitulat ˝plata cheltuielilor de judecată efectuate de părţi˝, acest articol reglementează raporturile juridice obligaţionale, având ca obiect cheltuielile de judecată din procesul penal, dintre inculpat şi/sau partea responsabilă civilmente, pe de o parte, şi persoana vătămată şi/sau partea civilă, pe de altă parte. Anterior, prevederile art. 274 şi a art. 275 C.p.p. reglementează ipoteza obligării părţilor( inculpaţi, părţi civile) la cheltuielile judiciare efectuate de stat în procesul penal.

Mai mult, având în vedere că nu a fost reţinută răspunderea civilă delictuală ori existența erorii judiciare şi pornind de la soluţia de clasare în cursul urmăririi penale a cauzei pe motiv că ˝fapta nu există˝, prevederile art. 276 alin. 6 C.p.p. nu pot fi temei legal pentru obligarea Statului la suportarea cheltuielilor de judecată din procesul penal. Pentru considerentele expuse anterior, instanța urmează să respingă cererea formulată de reclamantul ####### ######### ######, în contradictoriu cu pârâtul Statul, ca neîntemeiată.

Soluția instanței despagubiri drugtest: respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.

Despagubiri Drugtest
Despagubiri drugtest fals pozitiv 12

6. Soluție acordare despagubiri drugtest fals pozitiv:

În continuare, vom prezenta și singura soluție admisă, pe care am identificat-o, prin care, în calea extraordinară de atac, Curtea de Apel București a dispus obligarea Statului la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudicial produs unui conducător auto ca urmare a rezultatului fals-pozitiv indicat de aparatul DrugTest, a sumei de 9.000 lei, constând în onorariu avocat (fond şi apel) și 3.000 lei onorariu avocat recurs, precum şi la plata taxei judiciare de timbre.

Giphy
Despagubiri drugtest fals pozitiv 13

7. Curtea de Apel București – despagubiri drugtest

Reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000 lei despagubiri drugtest fals pozitiv, cu titlu de daune morale aduse onoarei, demnităţii și reputaţiei sale prin cercetarea sa pentru o pretinsă infracțiune de conducere a unui autovehicul sub influența substanțelor psiho-active precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

În apel, Tribunalul Ilfov a admis apelul formulat a schimbat în tot sentinţa civilă apelată, în sensul că s-a admis în parte cererea și a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei în cuantum de 4.000 lei, cu titlu de daune morale, a sumei de 9.000 lei, constând în onorariu avocat (fond şi apel).

Motivarea instanței de recurs– despagubiri drugtest:

Curtea constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, existând o faptă ilicită, ce a constat în acuzația nejustificată adusă reclamantului cu privire la consumul de droguri, fondată pe un rezultat fals pozitiv dat de aparatul folosit la testarea acestuia precum și vinovăția prepușilor pentru care pârâtul este chemat să răspundă.

Prin urmare, Curtea stabilește că suma de 8000 lei este suficientă pentru a acoperi întregul prejudiciu moral încercat de către reclamant ca urmare a faptei ilicite comisă de prepușii pârâtului.

Scrie-ne în comentarii ce părere ai. Crezi că ar trebui să fie ținut răspunzător statul pentru DrugTestele fals pozitive? Ar trebui obligat statul să acorde despagubiri drugtest fals pozitiv? Oare nu era necesar ca statul să asigure dotarea corespunzătoare a organelor de poliție sau să verifice dacă mijloacele tehnice folosite sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru a lăsa o persoană timp de luni/ani de zile fără dreptul de a conduce în mod abuziv?

Autori:

avocat Vlad Popovici – 0727235006

avocat Ada Radu – 0734880350

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Obtine ajutor cu o speta
Buna ziua 👋
Cum va putem ajuta?