Esti in Arest Preventiv ? 6 Sfaturi

Arestat Preventiv

Nu de puține ori un arest preventiv creează o undă de șoc în viața persoanei private de libertate și a familiei acesteia, redimensionând prioritățile și echilibrul anterior, iar cursul firesc al vieții se schimbă în mod radical.

Natura neprevăzută a măsurii de arest preventiv produce în majoritatea cazurilor un șoc psihic pentru persoanele față de care s-a dispus măsura preventivă și marchează ruptura dintre modul de viață anterior privării de libertate și cel care urmează a se desfășura în condițiile privării de libertate.

În aceste momente dificile, presiunea principală cade pe umerii familiei, care nu numai că nu vor mai beneficia de suportul celui care a fost privat de libertate, ci trebuie să gestioneze și să preia și responsabilitățile acestuia.

Articolul nostru explorează detaliat, dar nu exhaustiv, procedura care se activează odată cu arestarea preventivă a unei persoane, de la momentul în care părăsește sala de judecată, până la experiența din centrul de reținere și arestare preventivă.

Vom dezvălui drepturile pe care le au persoanele arestate, dar și obligațiile. De asemenea, vom încerca să oferim sfaturi importante pentru familiile și prietenii celor arestați, arătând cum pot să-i susțină în această perioadă dificilă. Dacă sunteți curioși sau treceți printr-o astfel de situație, vom încerca să vă oferim o perspectivă mai clară asupra întregii proceduri.

Totodată, dincolo de aspectele teoretice, pentru a contura o imagine cât mai aproape de realitățile sistemului nostru, vom indica în oglindă și constatările realizate de către Instituția Avocatului Poporului cu ocazia vizitelor efectuate în cadrul centrelor de reținere și arestare preventivă.

În faza de urmărire penală, persoanele care au fost arestate preventiv, vor executa măsura arestului preventiv în centrelor de reținere și arestare preventivă ce funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Procedura de executare pentru Arest Preventiv

După ce este adus de la instanța unde judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea preventivă, persoana este introdusă în centrul de reținere și arestare preventivă.

Potrivit dispozițiilor art.39 din Regulament din 9 februarie 2018 privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, de îndată, după primirea în centrul de reținere și arestare preventivă, persoana încarcerată are dreptul de a încunoștința personal sau de a solicita administrației locului de reținere să încunoștințeze un membru al familiei sau o altă persoană despre locul de încarcerare în care se află.

Raportului Instituției Avocatul Poporului privind vizita efectuată la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă numărul 1 București din cadrul DGPMB realizat la data de 21 iunie 2023 confirmă respectarea acestui drept „la CRAP nr.1 București erau respectate drepturile fundamentale ale persoanei private de libertate privind informarea unui terț cu privire la reținerea/arestarea sa, accesul la un avocat și la un medic, toate persoanele intervievate, custodiate în unitatea în cauză,confirmând acest aspect în timpul discuțiilor purtate cu acestea”[1]

Ulterior, sunt luate primele măsuri:

a) Se efectuează percheziția corporală amănunțită;

b) Se realizează unui inventar al bunurilor personale;

c) Se efectuează examenul medical;

e) Ești informat cu privire la drepturile și obligațiile pe care le ai ca persoană privată de libertate.

Cu ocazia primirii în centrul de reținere și arestare preventivă, persoanei private de libertate îi este efectuată o percheziție corporală amănunțită și este informată cu privire la bunurile care pot fi păstrate asupra sa, bunurile interzise la deținere și consecințele încălcării acestor reguli.

Așadar, cheile de la mașină/casă, cardurile bancare, bijuteriile, dispozitivele electronice, sumele de bani, în lei sau valută se inventariază și consemnează în bonuri de primire în păstrare și se păstrează prin grija administrației locului de deținere.

Nu doar bunurile enumerate sunt reținute, ci și cele care deși pot părea banale sunt interzise la deținere în cadrul centrelor de arestare preventivă sau penitenciarelor, cum ar fi șireturile de la adidași (ce pot fi folosite în încercări suicidale sau pot fi folosite ca arme), bretelele, țintele metalice,curea, cravată etc.

Potrivit dispozițiilor art.34 din regulament, bunurile care nu pot fi păstrate de către persoanele private de libertate se păstrează și se restituie la liberare, ori se restituire la cererea scrisă a persoanei private de libertate, membrilor de familie, aparținătorilor sau altor persoane indicate expres de persoana încarcerată în cerea scrisă.

La primirea în centrele de reținere și arestare preventivă,după informarea familiei despre locul de deținere, efectuarea percheziției corporale și inventarierea bunurilor, persoanele private de libetate sunt supuse vizitei medicale sumare, pentru depistare semnelor evidente de agresiune, adicții,tulburări psihice, risc de suicid, al depistării bolilor infectocontagioase și parazitare și după caz, al unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, urmând ca în cel mult 72 de ore să fie realizat examenul clinic complet.

Cum poți ajuta persoana încarcerată în prima zi?

1.Pregătește-i și du-i un pachet cu efectele personale:

Hungry Good Morning Gif By Max - Find &Amp; Share On Giphy

În prima zi, persoanele private de libertate pot primi cu ocazia încarcerării un pachet cu efectele persoanele și obiecte de igienă, pachet ce este acordat suplimentar,în afara pachetelor ce pot fi primite lunar de persoanele aflate în executarea măsurii arestului preventiv.

Însă, este extrem de important să reții că acest pachet nu poate conține produse alimentare, ci doar produsele și obiectele de îngrijire și igienă personală ori obiecte vestimentare , spre exemplu: hârtie igienică, deodorant solid (nu spray), periuță de dinți, lenjerie de pat,lenjerie intimă, haine, pijamale, încălțăminte fără șireturi, pieptene (fără metal),aparate de ras de unică folosință, unghieră fără cuțit de lungime maximă 10 cm,săpun, pastă de dinți, parfum și loțiune după ras (fără alcool ambalate în recipiente de maxim 200 ml care să nu permită pulverizarea),  ochelari de vedere, hârtie, pix, creion,plicuri și timbre poștale, tacâmuri de plastic, obiecte cu semnificații religioase etc).

2.Cum poți ajuta persoanele încarcerate în următoarele zile?

a)  Alimentează-i contului deschis în cadrul centrului de reținere și arestare preventivă:

Ca persoana privată de libertate să poată să-și sune membri familiei, este necesar să aibă bani în contul deschis (nu vorbim despre un cont bancar, ci vorbim despre contul persoanei private de libertate deschis în cadrul centrului de reținere și arestare preventivă ce poate fi accesat cu cartela înmânată fiecărei persoane private de libertate).

Odată cu încarcerarea, persoanei private de libertate i se întocmește dosarul individual și totodată i se deschide un cont al persoanei încarcerate, ce poate fi alimentat de membrii familiei, aparținători sau alte persoane. Acest cont poate fi alimentat cu sume de bani ce pot fi depuși fie prin mandat poștal, fie prin depunere directă la sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită, iar sume transferate se vor consemna în fișa contabilă nominală a persoanei private de libertate.

Aceste sume vor putea fi folosite de persoana încarcerată la exercitarea dreptului de petiționare, corespondență sau la convorbiri telefonice, cumpărarea de bunuri,produse, alimente din cadrul magazinului centrului de reținere etc.

b)  Verifică la centrul de reținere și arestare preventiva ziua în care persoana privată de libertate poate primi vizite și are dreptul să primească pachet:

Potrivit dispozițiilor art.245 alin.5 din Regulamentul din 2016 statuează că în termen de 2 zile de la pronunțarea încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală comunică în scris administației locului de încarcerare, condițiile în care persoana privată de libertate își poate exercita dreptul de a primi vizite.

Ulterior,dacă procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală a aporbat exercitarea dreptului de a primi vizite, nu uita să verifici la centrul de reținere ziua în care poți să îl vizitezi și îi poți duce pachetul.

Persoanele private de libertate au dreptul să primească vizita membrilor familiei, aparținători sau alte persoane, cu aprobarea șefului centrului de reținere și arestare preventivă (cererea se depune în ziua în care se efectuează vizita) aceasta desfășurându-se în spații special amenajate cu asigurarea supreavegherii vizuale a personalului.

Persoanele private de libertate au dreptul să beneficieze de 4 vizite pe lună (în cazul majorilor) sau 6 vizite pe lună (în cazul minorilor privați de libertate).Potrivit dispozițiilor art. 248 alin.6 din Regulament, durata vizitelor variază între 30 de minute și până la două ore, în funcție ne numărul solicitărilor și de spațiile existente.

Spre exemplu,la CRAP 1 București, programul pentru pachete și vizită se stabilește pe zile,în funcție de prima literă a numelui persoanei încarcerate : Luni – litereleA,B,C ; Marți- literele D,E,F,G,H,I,J; Miercuri- K,L,M,N,O,P; Joi- Q,R,S,Ș,T,Ț; Vineri- U, V,W,X,Y,Z, însă fiecare centru de reținere și arestare preventivă poate avea alt program,acesta este și motivul pentru care trebuie să verifici. 

În continuare vă propun să explorăm principalele drepturi ale persoanelor aflate în executarea măsurii arestului preventiv:

1.Dreptul la convorbiri telefonice:

Tom And Jerry Cat Gif - Find &Amp; Share On Giphy

Persoana privată de libertate are dreptul să efectueze pe cheltuiala sa, convorbiri telefonice, iar pentru exercitarea acestui drept trebuie să formuleze o cerere scrisă șefului centrului în care să indice maximum 10 persoane, numele și prenumele acestora, calitatea și numărul de telefon. Durata maximă a unei convorbiri poate varia între 30 și 60 de minute în funcție de numărul aparatelor telefonice instalate în centru și gradul de ocupare. Dreptul la convorbiri telefonice poate fi exercitat zilnic, în limita a trei apeluri cu durata maximă cumulată stabilită între 30 și 60 de minute.

2.Dreptul la hrană și condiții minime de cazare:

Tom Sleeping Gif - Find &Amp; Share On Giphy

Potrivit dispozițiilorart.113 din Regulamentul din 2016 de aplicare a Legii,  Administraţia locului de deţinere asigură deţinuţilor, de 3 ori pe zi, o hrană variată, corespunzătoare calitativ şi cantitativ regulilor de igienă a alimentaţiei, conform vârstei, stării de sănătate şi naturii muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de deţinut, după caz, cu ocazia depunerii în penitenciar sau a aderării liber consimţite şi dovedite la alte culte recunoscute de statul român, în perioada executării pedepsei.

Potrivit Raportului asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă numărul 1 București realizat la data de 06.04.2019 al APADOR-CH „majoritatea arestaților cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au subliniat calitatea proastă a hranei servite în arest, hrană care vine gata preparată de la Penitenciarul Rahova. La momentul vizitei, o angajată a centrului le servea masa de prânz arestaților și a menționat că în ciorba de perișoare, din meniul zilei, abia dacă au fost două-trei perișoare în întreg recipientul cu ciorbă”.[2]

Condițiile de cazare în anul 2023 la CRAP 1: „centrul avea amenajate 29 de camera de deținere, dintre care 11 camere la parter și 18 camere la demisol, cu 104 paturi instalate (6 camere cu câte 2 paturi instalate și 23 de camere cu 4paturi instalate)… Se cuvine a menționa că, pentru a asigura un standard minim de spațiu (minim 4 mp/ persoană privată de libertate) și pentru a se evita efectele adverse ale supraaglomerării carcerale, conform Normelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) ar fi trebuit să fie instalate 66 de paturi, în loc de 104, câte erau la data vizitei.” [3]

3.Dreptul la pachet:

Chasing Tom And Jerry Gif By Max - Find &Amp; Share On Giphy

Persoana privată de libertate are dreptul să primească lunar un pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 KG, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume precum și o cantitate de maximul 20 de litri de apă minerală și/sau băuturi răcoritoare. Persoanele private de libertate mai pot primi, anual, 3 pachete suplimentare, cu ocazia zilei naţionale sau a unor sărbători religioase importante ale cultului sau religiei căruia/căreia î iaparţin şi cu ocazia zilei de naştere, în cantităţile prevăzute anterior.

Pachetul nu poate conține: lămâi și derivate ale acesteia, energizate și anabolizante, și niciun fel de magneți. De altfel, nu este permisă primirea produselor alimentare care necesită încălzire, coacere, fierbere, sau alte tratamente termice în vederea consumului.

Întrebare: Dar cu lămâile ce aveți?

Răspuns: Ei bine, atât lămâia, cât și derivatele din acest fruct (helas, sare de lămâie etc) pot fi folosite pentru a obține alcool, sau pentru dizolvarea unor droguri(cum ar fi în cazul heroinei).

4.Dreptului de a efectua cumpărături:

Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra o dată la două săptămâni, prin administraţia centrului, în baza cererii acestora şi a ofertelor puse la dispoziţie de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceştia, în limita a 3/4 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, fructe, legume, apă minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite,precum şi cele necesare exercitării drepturilor de petiţionare, la corespondenţă şi la convorbiri telefonice.

5.Dreptul de a primi medicamente:

Sick Tom And Jerry Gif By Max - Find &Amp; Share On Giphy

Persoanele arestate preventiv pot primi medicamente numai la recomandarea unui medicului specialist/ primar, cu acordul medicului unității, în baza unei prescripții/scrisori medicale ce însoțește respectivele medicamente, acestea vor fi înregistrate la cabinetul centrului de reținere și gestionate de medicul centrului.

Dacă la momentul încarcerării, persoana avea asupra sa medicamente, acestea vor fi păstrate la cabinetul medical și vor fi administrate de către medic.

Totodată,persoanele private de libertate pot solicita administrației centrului de reținere și arestare preventivă să achiziționeze medicamentele și/sau suplimentele alimentare pentru uz personal, fără a fi afectat cuantumul sumelor ce pot fi utilizate săptămânal pentru efectuarea cumpărăturilor (fiind oricum necesară recomandarea medicului care asigură asistența în centrul de deținere,ori recomandarea unui alt medic, cu avizul medicului care asigură asistența în centrul arestare preventivă, în baza prescripției medicale).

O persoană privată de libertate cazată în camera nr.1 a declarat că se află la CRAP nr.11 de 2 săptămâni, că suferea de diabet zaharat pentru care primea tratament medicamentos, însă, de când era încarcerat i s-a măsurat glicemia doar o singură dată.

 A mai precizat că înainte de încarcerare avea, de obicei, o valoare a glicemiei de aproximativ130 mg/dl, însă în CRAP 11 i s-a găsit o valoare de 290 mg/dl deși a primit tratament antidiabetic cu medicamente asigurate de familie… în fișa medicală nu era evidențiat că persoana privată de libertate ar fi făcut consultația  diabetologică recomandată, nici monitorizarea glicemiei și nici a tensiunii areteriale…

O altă persoana privată de libertate din aceeași cameră a afirmat că în urmă cu o săptămână a fost escortată la o consultație deramtologică la o policlinică unde medicul a identificat ploșnițele ca și cauză a senzației de mâncărime intensă și a afectării pielii. Medicul i-a spus că îi va da rețetă cu un medicament și un unguent, însă deși trecuseră 10 zile de la momentul consultației, persoana privată de libertate nu a primit tratamentul respectiv…

O altă persoană privată de libertate din camera nr.4 a afirmat că suferă de hipertensiune arterială pentru care lua zilnic două medicamente pe care le primea de acasă.

A afirmat că într-un interval de o lună de zile, de când era încarcerat, i s-a măsurat tensiunea arterială doar o singură dată (când i s-a găsit o valoare anormal de crescută… în afara consultației medicale de la încarcerare, care a avut loc cu o lună în urmă i s-a mai măsurat tensiunea arterială în urmă cu trei săptămâni”. (Raport privind vizita desfășurată la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr.11 care funcționează în incinta Secției 22 Poliție- 16 mai 2022).[4]

6.Dreptul la vizită intimă:

Tom And Jerry Love Gif - Find &Amp; Share On Giphy

Prin Legea200/2023, dispozițiile art.69 din Legea 254/2013 s-au modificat și în prezent,persoanele aflate în arest preventiv în cursul judecății au dreptul la vizită intimă, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

– Sunt in arestat preventiv în cursul judecății;

– Există o relație de căsătorie,dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;

– Nu a fost sancționat disciplinat în ultimele 30 de zile;

– Participă activ la activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă;

Totodată,dispozițiile art.1121 din Legea 254/2013 statuează că, persoanele aflate în arest preventiv în faza urmăririi penale au dreptul la vizită intimă,dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Arestat Preventiv
arestat preventiv

– Sunt in arestat preventiv în cursulu rmăririi penale;

– Există o relație de căsătorie,dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;

– Există acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală;

– Au trecut cel puțin 60 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii preventive privative de libertate sau al primirii în centru;

– Nu a fost sancționat disciplinar pe operioadă de 60 de zile anterioară solicitării vizitei intime sau sancțiunea a fost ridicată;

– Participă activ la munca neremunerată;

7.Dreptulde a comunica cu mass- media:

Persoana arestată preventiv are dreptul să comunice cu mass-media, situație în care va formula o cerere ce se adresează administrației locului de reținere și arestare preventivă, care la rândul lor vor transmite, în termen de 48 de ore de la înregistrare, cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, pe care procurorul trebuie să se pronunțe în maximum 2 zile de la primirea acesteia.

8.Dreptul la asistență psihologică:

Tom And Jerry Gif - Find &Amp; Share On Giphy

Potrivitart.87 din Regulamentul din 9 februarie 2018 privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora, la cererea persoanei private de libertate,aceasta are dreptul să beneficieze de asistență psihologică. Aistenţa psihologică acordată persoanei private de libertate are ca scop oferirea de sprijin calificat pentru asigurarea suportului psihologic în vederea adaptării la condiţiile impuse de mediul privativ de libertate, prin identificarea şi ameliorarea stărilor disfuncţionale atunci când acestea sunt semnalate, pentru prevenirea apariţiei comportamentelor dezadaptative, precum şi pentru soluţionarea problemelor psihologice ale acesteia. Activităţile de asistenţă psihologică se realizează la cererea persoanei private de libertate sau la solicitarea scrisă, a şefului centrului.

E02C012E 54E9 40D5 9C70 73Aad194C3B8
Esti in Arest Preventiv ? 6 Sfaturi 12

9.Asigurarea asistenței juridice:

Suplimentar față de vizitele primite de persoanele aflate în centrele de reținere și arestare preventivă, persoana încarcerată are dreptul la grefe, oricând, cu avocatul său. Astfel, grefele acordate de avocați la locul de deținere nu intră în calculul numărului de vizite pe care le poate primi persoana încarcerată și nici convorbirile telefonice purtate cu avocatul nu intra în calculul numărului limită de convorbiri.

10.Transferul persoanelor arestate preventive din centrul de reținere și de arest preventiv în penitenciar sau în penitenciarul spital:

Şeful centrului de reţinere şi arestare preventivă dispune, de îndată, transferul persoanei private de libertate în penitenciar sau în penitenciarul-spital, în următoarele cazuri:

a)după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive;

b)în cursul urmăririi penale, în situaţia în care a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice;

c)dacă suferă de o afecţiune care necesită internare şi poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu aprobarea directorului penitenciarului-spital.

În concluzie, articolul nostru  descrie procedura ce se activează odată cu arestarea preventivă a unei persoane, de la momentul în care părăsește sala de judecată, până la experiența din centrul de reținere și arestare preventivă. De asemenea, pe lângă examinarea principalelor drepturi pe care persoanele arestate preventiv le au, acest articol a avut rolul de a oferi o minimă îndrumare membrilor familiei sau prietenilor persoanelor care au fost arestate preventiv. Dacă treceți printr-o astfel de situație, sau aveți nevoie de asistență juridică de specialitate, nu ezitați să ne contactați.

That Sucks The Office Gif - Find &Amp; Share On Giphy

Autor: av. Vlad Ionuț Popovici

[1]https://avp.ro/wp-content/uploads/2023/08/RV-CRAP-1-2023.pdf 

[2] https://apador.org/raport-asupra-vizitei-in-centrul-de-retinere-si-arestare-preventiva-nr-1-bucuresti/

[3] https://avp.ro/wp-content/uploads/2023/08/RV-CRAP-1-2023.pdf

[4] https://avp.ro/wp-content/uploads/2022/05/Raport-privind-vizita-desfasurata-la-Centrul-de-Retinere-si-Arestare-Preventiva11-Bucuresti.pdf

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Echipa de Avocati Justicia.
Buna ziua 👋
Programează o consultație.