Parasirea locului accidentului. 6 Sfaturi

Pentru că cele mai multe infracțiuni de parasirea locului accidentului (sau fugă de la locul accidentului cum se mai spune în mod popular) sunt săvârșite ca urmare a necunoașterii legii (fapt ce nu te va scăpa de răspunderea penală), în acest articol ne propunem să examinăm situațiile în care ești obligat să anunți de îndată poliția despre implicarea ta într-un eveniment rutier. Chiar dacă pietonul implicat în evenimentul rutier te-a asigurat că nu a pățit nimic, dacă ulterior acesta se va prezenta la unitatea medicală pentru că resimte o durere în urma accidentului petrecut, ți se va întocmi dosar penal pentru parasirea locului accidentului.

Norma de incriminare:

Art. 338: Parasirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia:

(1)Parasirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.

(3)Nu constituie infracţiune parasirea locului accidentului când:

a)în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;

b)conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;

c)conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;

d)victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de politie.

I. Ce ocrotește norma juridică care incriminează parasirea locului accidentului?

Potrivit Deciziei Numărul 5/HP/2018 „Obiectul juridic principal al infracțiunii de parasirea locului accidentului prevăzute de art.338 alin.1 din Codul penal este reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice. În subsidiar sunt protejate relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, întrucât parasirea locului accidentului poate împieta asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul dar și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.

II. Cine poate săvârși infracțiunea de parasirea locului accidentului?

Orice persoană fizică care are calitatea de conducător al unui vehicul, instructorul auto, sau examinatorul pot săvârși infracțiunea de parasirea locului accidentului prevătă de dispozițiile art.338 alin.1 din Codul penal.

Legiuitorul folosește termenul de vehicul, care potrivit art. 6 punctul 35 este definit ca fiind  „sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări”

În acest sens este important de amintit că prin Decizia Nr.1614 din 13 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj s-au statuat următoarele: „Obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicule – inclusiv al celor acționate prin forță musculară, deci chiar și bicicliștilor – implicați, adică efectiv angajați în accident. În această categorie intră, pe lângă conducătorul vehiculului care a provocat nemijlocit accidentul și conducătorul mașinii accidentate, precum și șoferii oricăror altor vehicule aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului ”

Așadar, constatăm că inclusiv biciclistul poate răspunde penal pentru infracțiunea de parasirea locului accidentului, în ipoteza în care acesta accidentează un pieton și nu anunță organele de poliție, la fel și conducătorul unei căruțe care lovește un pieton etc.

De asemenea, trebuie să reții că infracțiunea de parasirea locului accidentului poate fi reținută și în sarcina șoferului care nu a avut nicio culpă în producerea evenimentului rutier, dar care a fost totuși implicat în eveniment,  nu doar în sarcina șoferului vinovat de producerea accidentului.

Mai mult, infracțiunea de parasirea locului accidentului poate fi reținută și în sarcina conducătorului unui alt vehicul, care deși nu a fost implicat în mod direct în accident, el este vinovat într-o oarecare măsură de producerea accidentului.

Spre exemplu: un vehicul al cărui șofer nu se asigură, pătrunde în partea carosabilă. Un alt șoferul al unui vehicul care circula regulamentar virează brusc stânga pentru a evita impactul și pătrunde pe contrasens, unde se lovește de un al treilea autovehicul care circula regulamentar. În acest exemplu, dacă șoferul ce a pătruns în mod imprudent pe carosabil și a provocat accidentul nu va opri și nu va aștepta prezența organelor de poliție, va putea fi tras la răspundere pentru parasirea locului accidentului (Evident dacă în urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea unei persoane).

În cazul alin.2 al art.338 din Codul penal, calitatea de autor a infracțiunii o poate avea orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă a produs sau nu, ori a fost implicată sau nu în accidentul de circulație.

Delimitări conceptuale: Când s-a petrecut un accident de circulație?

Art.75 din OUG 195/2002 defintesc accidentul de circulație ca fiind:

„Evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc;

b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;

c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare;

Până nu de mult timp în urmă, ne regăseam în practică într-o situație absurdă. Respectiv, motociclistul care cădea cu motocicleta, dacă nu anunța organele de poliție, i se întocmea dosar penal pentru parasirea locului accidentului, fiind considerat accident cu victimă.

Însă, prin Decizia 8/HP/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că rănirea uneia sau mai multor persoane prevăzută de art. 75 lit. b), cuprinsă în definiţia accidentului de circulaţie, ca situaţie premisă a infracţiunii de parasire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, nu are în vedere şi autorănirea, când singura persoană rănită este însuşi conducătorul singurului autovehicul implicat în accident.

Mai trebuie să remarcăm că terminologia folosită de legiuitor la definirea accidentului, respectiv „evenimentul” termen ce conduce la concluzia că rănirea sau decesul persoanei se poate produce în această situație doar din culpă, sau fără vinovăție.

În situația în care rănirea unei persoane se produce cu intenție de către un conducător al unui vehicul, acesta va răspunde pentru infracțiunea intenționată pe care a săvârșit-o (omor/ omor calificat/ loviri și alte violențe / vătămarea corporală ), însă nu va răspunde pentru infracțiunea de parasirea locului accidentului. De ce? Simplu. Pentru că altfel, legiutorul l-ar obliga să se autoincrimineze, de vreme ce în situația în care lovește o persoană intenționat cu mașina, l-ai obliga să nu mute mașina și să anunțe poliția, pe care să o aștepte la locul faptei.

Prin vătămarea integrității corporale sau a sănătății uneia sau mai multor persoane, trebuie înțeles ca aceasta să fi avut nevoie de cel puțin 1 zi de îngirjire medicală.

Art. 77 Ordonanța de Urgență 195/2002:

(1) Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei.

(2) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă de producerea unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, precum şi în situaţia în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, existent în reţelele de telefonie din România.

(3) Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează accidentul.

Cum se săvârșește infracțiunea de parasirea locului accidentului?

a)         În cazul infracțiunii prevăzute de art.338 alin.1 din Codul penal, aceasta se realizează fie printr-o:

• Acțiune: fuga de la locul accidentului, ulterior producerii accidentului și evaluarea stării de sănătate a persoaenei rănite;
• Inacțiune:  omisiunea de a opri la fața locului, ori de a reveni imediat la fața locului accidentului după ce ai transporat persoana rănită la cea mai apropiată unitate medicală;

b)        În cazul infracțiunii prevăzute de art.338 alin.2 din Codul penal, aceasta se realizează, în următoarele modalități:

• Acțiunea de modificare a stării locului (modificarea poziției ori a locului unde se află victima decedată a accidentului  rutier, de natură a reconfigura denimanica producerii accidentului, schimbarea poziției vehiculului implicat);

• Acțiunea de ștergere a urmelor accidentului de circulație ( ștergerea urmelor de frânare, de târâre a victimei, chiar și repararea vehicului, astfel încât acesta să nu mai poată fi identificat.

Cu ce formă de vinovăție se săvârștește infracțiunea de parasirea locului accidentului?

Șoferul care săvârșește infracțiunea de parasirea locului accidentului acționează cu intenție directă sau indirectă – știe că a fost implicat într-un accident cu victime și fie urmărește, fie acceptă producerea stării de pericol – prin parasirea locului accidentului sau prin modificarea stării locului ori ștergerea urmelor accidentului.

Dacă șoferul nu are reprezentarea producerii unui accident rutier cu victimă atunci, eroarea de fapt poate conduce la înlăturarea caracterului infracțional al faptei săvârșite.

Nu se poate reține infracțiunea de parasirea locului accidentului nici in situația în care victima accidentului a fugit imediat de la locul accidentului, în urma unei acroșări ușoare, iar conducătorul vehicului se afla în apropiere căutând victima, chiar dacă nu a anunțat organele de poliție despre evenimentul rutier.

Ipoteze speciale de înlăturare a tipicității faptei de parasirea locului accidentului

Fapta de parasirea locului accidentului nu este infracțiune dacă:

a) În urma accidentului s-au produs doar pagube materiale (avarierea vehiculelor fără ca vreuna dintre persoane să fie rănită).

Eroarea de fapt cu privire la producerea unor pagube materiale înlătură tipicitatea faptei.

Spre exemplu: În cazul unui accident între două mașini, dacă șoferii constată doar existența avariilor la cele două mașini, iar în urma diligențelor suplimentare depuse de fiecare șofer în sensul întrebării pasagerilor dacă au au suferit vreo leziune, dacă sunt răniți/loviți/ simt durere, primesc răspuns negativ, chiar dacă ulterior unul dintre pasageri se prezintă la unitatea medicală și se întocmește dosar pe parasirea locului accidentului și vătămare corporală din culpă, opinez că pentru infracțiunea de parasirea locului accidentului va trebui să se dispună clasarea întrucât, este incidentă cauza de neimputabilitate a erorii de fapt.

b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;

Așadar, pentru a nu constitui infracțiunea de parasirea locului accidentului este necesar să se constate următoarele:

• Transportul victimei la cea mai apropiată unitate sanitară
• Transportul să se realizeze personal de conducătorul vehiculului care a provocat accidentul;
• Transportul să nu se fi putut realiza cu alt mijloc;
• Odată cu predarea victimei la unitatea sanitară conducătorul vehicului să declare toate datele de identificare
• După predarea victimei la unitatea sanitară, conducătorul să se întoarcă în cel mai scurt timp posibil la locul accidentului;

c)         Conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;

Această ipoteză vizează conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară (pompieri/poliție, salvare, jandarmi)

d) Victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de politie:

Această ipoteză are în vedere accidentele rutiere ușoare, în care victima nu dorește să fie transportată la o unitate spitalicească și decide să plece de la locul accidentului.  Pentru a se reține înlăturarea caracterului de infracțiune al faptei, este necesar ca șoferul să anunțe de îndată organele de poliție.

Mituri despre infracțiunea de parasirea locului accidentului:

Nu ai 24 de ore să anunți accidentul cu victimă. Cele 24 de ore în care poți să anunți la organele de poliție un accident rutier vizează exclusiv doar accidentele cu pagube materiale.

Prin urmare,  dacă ulterior părăsirii locului accidentului soldat cu victim umane făptuitorul revine la locul accidentului în alte împrejurări decât cele în care a transportat chiar el victima la spital, sau chiar anunță ulterior organele de poliție, sau se prezintă la organele de poliție pentru a relata evenimentul rutier în alte ipoteze decât cele prevăzute în cuprinsul art.338 alin.3 din Codul penal, NU SE POATE CONSIDERA că aceste manifestări de voință înlătură tipicitatea faptei care a fost deja consumată la momentul parasirii locului accidentului, și nici nu poate îmbrăca natura unei cauze de nepedepsire precum desistarea sau  împiedicarea producerii rezultatului.

Însă, o astfel de conduită va putea fi percepută de organele judiciare ca și o atitudine procesuală  pentru a putea evalua oportunitatea efecturării urmăririi penale sau pentru a dispune renunțarea la urmărirea penală.

Ce se întâmplă cu permisul de conducere dacă ești cercetat pentru parasirea locului accidentului?

Potrivit dispozițiilor art.111 alin.1 litera b) din OUG 195/2002: „Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se retine în urmatoarele cazuri: când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 338 alin. (1) din Codul penal (parasirea locului accidentului).La retinerea permisului de conducere, în cazurile prevazute la alin. (1), titularului acestuia i se elibereaza o dovada înlocuitoare cu sau fara drept de circulatie”.

Așadar, dacă ești cercetat pentru parasirea locului accidentului, permisul de conducere va fi reținut pe durata cercetărilor și ți se va elibera o dovadă fără drept de circulație. Spre deosebire de situațiile în care, dacă ești cercetat pentru vătămare corporală din culpă sau chiar și ucidere din culpă (cu situațiile excepționale aferente) dovada eliberată la momentul reținerii permisului de conducere va fi cu drept de circulație

Sintetizând:

• Ori de câte ori în calitate de șofer ai „atins” un pieton/ biciclist/ motociclist/ trotinetă etc, chiar dacă acesta te asigură că nu a pățit nimic, nu pleca de la locul evenimentului rutier și nu mișca poziția vehiculelor.  Anunță de îndată prin numărul unic 112 organele de poliție.

• Nu muta mașina!!! Dacă ai fost implicat într-un eventiment rutier cu un pieton/biciclist/motociclist/ trotinetă etc, chiar dacă ceilalți participanți la trafic îți solicită să muți mașina pentru că blochezi strada/sensul de deplasare/ linia de tramvai nu muta mașina/ nu adu nicio schimbare locului accidentului, până nu ajung la fața locului organele de poliție și ai acordul polițistului / procurorului să muți mașina.

• Chiar dacă victima a fugit de la fața locului, anunță imediat organele de poliție. Fie la 112 fie la cea mai apropiată unitate de poliție;

• Nu transporta tu victima la spital, decât dacă situația este excepțională (exemplu: te aflii în vârful muntelui iar un echipaj SMURD/ AMBULANȚĂ ar ajunge cu întârziere și mare dificultate);

• Dacă ai fost implicat într-un accident din care aparent au rezultat doar pagube materiale, dacă avariile vehiculelor sunt semnificative, depune diligențe suplimentare și verifică dacă fiecare pasager din mașina ta sau din cealaltă mașină resimte vreo durere/ are vreo rană. Poți chiar înregistra audio / video întregul eveniment și diligențele pe care le depui.

• Odată plecat de la locul accidentului cu victimă, chiar și dacă ulterior, la foarte scurt timp te întorci, sau anunți poliția (în alte situații decât cele de la alin.3 al art.338 din Codul penal), acest lucru nu va înlătura răspunderea penală pentru fapta de parasirea locului accidentului. Nu ai 24 de ore să anunți accidentul cu victimă. Cele 24 de ore în care poți să anunți la organele de poliție un accident rutier vizează exclusiv doar accidentele cu pagube materiale.

Autor: avocat Vlad Popovici