Urmarire Penala . 15 Sfaturi

Din totalul de 1.769.734 de dosare penale ce se aflau pe rolul parchetelor în anul 2022, au fost soluționate în cursul anului un număr de  536.556 . Haideți să aflăm care este timpul mediu de soluționare a dosarelor în faza de urmărire penală potrivit datelor statistice:

– 29,83% cauze au fost soluționate într-un termen de până la 6 luni de la sesizare

•17,37% din cauze au fost soluționate într-un termen cuprins între 6 luni și 1 an

•35,9% din cauze au fost soluționate într-un termen mai mare de 1 an

•16,88% din cauze au fost soluționate după împlinirea termenului de prescripție

Explicarea datelor statistice:

În medie, în practica judiciară din România, urmărirea penală în majoritatea covârșitoare a cazurilor presupune un termen de soluționare mai mare de 1 an de zile. Ceea ce nu se spune statistica evocată  în privința cauzelor soluționate într-un termen de până în 6 luni de la sesizare, respectiv 29,83% din cazuri, majoritatea acestor privesc următoarele soluții:

• nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de form și formă esențiale ale sesizării prin urmare se dispune clasarea cauzei;

• există un impediment la exercitarea acțiunii penale prevăzut de dispozițiile art.16 din Codul de procedură penală, prin urmare  se va dispune clasarea cauzei.(în aceste situații, urmărirea penală se soluționează încă din fașă, fără măcar să se mai ajungă la administrarea probatoriului);

• cauzele în care inculpații sunt arestați preventiv (întrucât în faza de urmărire penală durata maximă a arestului preventiv și/sau domiciliu, nu poate fi mai mare de 6 luni. În anul 2022, din totalul cauzelor soluționate, doar în 1.26% (7.122 de inculpați) din cazurile în care s-a dispus trimiterea în judecată au fost dosare cu arestați preventiv.

I.Ce înseamnă urmărirea penală:

Urmărirea penală reprezintă prima fază a procesului penal în care organele judiciare exercită o funcție judiciară proprie, materializată prin acte specifice denumite acte de urmărire penală.  Această fază are ca scop strângerea probelor necesare soluționării cauzei penale.

II. Organele de urmărire penală sunt :

a) Procurorii – care fie efectuează urmărirea penală, fie supraveghează urmărirea penală efectuată de către organele de cercetare penală;

b) Organele de cercetare penală ale poliției judiciare;

c) Organele de cercetare penală speciale;

III.Cum începe urmărirea penală: Care sunt modurile de sesizare?

Urmărirea penală are la bază întotdeauna un act de sesizare, ce reprezintă maniera în care organele judiciare sunt încunoștințate despre săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Modurile de sesizare:

a) Plângerea (Art.298 din Codul de procedură penală): reprezintă încunoștiințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune . Așadar, titularul plângerii este persoana vătămate.

b) Denunțul (art.290 din Codul de procedură penală): reprezintă încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, alta decât persoana vătămată, despre săvârșirea unei infracțiuni .

c) Sesizările făcute de persoane cu funcții de conducere și alte persoane (art.291 din Codul de procedură penală): reprezintă o formă de denunț obligatorie pentru anumite categorii de persoane prevăzute expres de legiuitor

d) Sesizarea din oficiu (art.292 din Codul de procedură penală: reprezintă modalitatea de autosesizare a organelor judiciare atunci când acestea află pe orice altă cale (decât cele analizate anterior) că s-a săvârșit o infracțiune .

Sesizarea prin modurile arătate anterior nu este suficientă prin ea însăși pentru a determina începerea urmăririi penale. În situația în care organul de urmărire penală constată că în cauză este incident un  impediment la exercitarea acțiunii penale prevăzut de dispozițiile art.16 din Codul de procedură penală, se va dispune clasarea. De altfel, soluția de clasare se dispune și atunci când nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării.

Urmărirea penală cuprinde două etape, respectiv: urmărirea penală cu privire la faptă și urmărirea penală cu privire la persoană.

IV.Urmărirea penală cu privire la faptă – începerea urmăririi penale in rem:

Efectul sesizării organelor de urmărire penală, în oricare dintre modurile arătate anterior, în reprezintă, începerea urmăririi penale ce se dispune în baza ordonanței de începere a urmăririi penale. În toate cazurile, chiar și atunci când autorul presupusei infracțiuni este cunoscut (spre exemplu în cazul unui flagrant) urmărirea penală debutează  in rem adică cu privire la faptă.

Prin urmare, începerea urmăririi penale in rem, declanșează cadrul procesual în care pot fi administrate probele. Din acest moment, organele de urmărire penală pot să înceapă administrarea probelor (audierea persoanei vătămate, a martorilor, administrarea de înscrisuri percheziții, ridicare de obiecte sau înscrisuri, supravegherea tehnică,  obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane, reținerea corespondenței, utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor, livrarea supravegheată; obținerea datelor de trafic și de localizare  prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, dispunerea expertizei sau a constatării, cercetarea la fața locului etc).

Procedeele probatorii sau probele evocate anterior au doar caracter exemplificativ. Organele de urmărire penală nu vor proceda la administrarea tuturor mijloacelor de probă menționate anterior în această etapă, ci la momentul la care, din probatoriul administrat rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, și nu exista vreun impediment la exercitarea acțiunii penale (art.16 alin.1 Codul de procedură penală) se va trece la etapa următoare.

Așadar, logica legiuitorului a fost să permită în această etapă organelor de urmărire penală, să strângă doar acele probe necesare pentru a rezulta suspiciunea rezonabilă, urmând că restul probatoriului să fie administrat după atribuirea calității procesuale persoanei suspectate, pentru a conferi acesteia posibilitatea să-și exercite în mod efectiv dreptul la apărare.

V.Urmărirea penală cu privire la persoană – efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană.

Așa cum anticipam în rândurile anterioare, la momentul la care din din probatoriul administat rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, și nu exista vreun impediment la exercitarea acțiunii penale (art.16 alin.1 Codul de procedură penală) se va trece la etapa următoare, respectiv se va dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale și va fi adusă la cunoștință calitatea procesuală de suspect persoanei vizate de ancheta penală.

Acest moment procesual este unul extrem de important, pentru că persoanei vizate de ancheta penală este este notificată în mod oficial de stat că este vizată de o anchetă penală. Până la acest moment procesual, persoana vizată de ancheta penală nu are dreptul să ia la cunoștință de actele dosarului și nici nu are posibilitatea să se apere.

VI.Aducerea la cunoștință a calității procesuale și dreptul de a da sau de a nu da declarație:

Aducerea la cunoștință a calității de suspect implică invitarea persoanei vizate de anchetă la sediul unității de parchet sau la poliție pentru a i se prezenta fapta pentru care este suspectat, calitatea procesuală pe care a dobândit-o și drepturile pe care le are în această calitate, urmând să fie întrebat dacă dorește să dea o declarație în calitate de suspect sau nu. Acesta este și motivul pentru care îți recomand ca la momentul la care ești invitat să ți se aducă la cunoștință calitatea procesuală, să iei legătura cu un avocat ales specializat în drept penal.

Așadar, drepturile suspectului sunt reglementate în cuprinsul dispozițiilor art.78  cu trimitere la dispozițiile art.83 din Codul de procedură penală, prin urmare vom reda în continuare doar principalele drepturi.

Principalul drept este dreptul de a da o declarație sau de a nu da declarație. Așa cum ați constatat, declarația suspectului este un drept și nu o obligație. Prin declarație, suspectul își construiește apărările și răspunde acuzațiilor parchetului. De aceea este important că exercitarea acestui drept să fie realizată doar după ce te vei consulta cu un avocat. Orice apărare făcută în mod individual trebuie să fie în acord cu întreaga strategia de apărare adoptată global, asupra întregului proces penal.

VII. Accesul la dosarul de urmărire penală:

Dobândirea calității procesuale de suspect coincide și cu momentul în care ai dreptul să iei cunoștință de conținutul dosarului. Însă, nu vei lua la cunoștință pe loc de actele dosarului, ci va trebui să formulezi o cerere la procuror, care poate fi încuviințată sau respinsă. În această etapă, procurorul poate să nu-ți permită să studiezi dosarul de urmărire penală, dacă apreciază că prin consultarea dosarului s-ar putea aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal.

VIII. Dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat ales:

Din primul moment în care ai fost contactat de organele de urmărire penală și invitat la sediul lor, îți recomand să iei legătura cu un avocat ales specializat în drept penal. Este extrem de important să abordezi această situație cu maximă seriozitate, pentru că soarta întregului dosar poate depinde de conduita pe care o vei adopta și de ceea ce vei spune la momentul primului contact cu organele de urmărire penală.

Împreună cu avocatul tău poți contura o primă strategie de apărare pe baza informațiilor furnizate de tine, chiar dacă nu ai cunoștință de piesele dosarului. O primă declarație dată într-o manieră nefericită, poate compromite soarta întregului dosar și orice altă declarație dată de tine să fie privită cu rezerve.

Așadar, din momentul dobândirii calității procesuale de suspect, avocatul tău va avea dreptul să solicite accesul la dosarul de urmărire penală și să obțină fotocopii ale actelor acestuia și totodată, să formuleze cerere de participare la efectuarea actelor de urmărire penală. Acest lucru înseamnă că, de fiecare dată când organul de urmărire penală va audia un martor, persoana vătămată, sau alte acte de urmărire penală, acesta îl va încunoștința pe avocatul tău care poate să participe. Acest drept este acordat doar avocatului tău. Tu, în calitate de suspect, nu vei putea participa.

IX.Reținerea:

Atribuirea calității de suspect coincide și cu prima măsură preventivă pe care procurorul sau organul de cercetare penală o poate dispune față de tine, respectiv măsura reținerii pentru 24 de ore. Evident că nu în toate cazurile se dispune măsura reținerii, însă dispunerea acestei măsuri este un indiciu serios că în cauză vor fi adoptate măsuri preventive (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arest la domiciliu, arest preventiv).

În această etapă, organul va continua să administreze probe până la dobândirea următoarei calități procesuale.

X.Punerea în mișcare a acțiunii penale:

Procurorul este obligat să dispună punerea în mișcare a acțiunii penale atunci când constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există niciunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la  art.16 alin.1 din Codul de procedură penală.

După punerea în mișcare a acțiunii penale de către procuror, organele de urmărire penală au obligația să procedeze la încunoștințarea ta despre această calitate pe care ți-o vor aduce la cunoștință împreună cu drepturile pe care le ai. Din nou, vei fi întrebat dacă dorești să dai sau să nu dai o declarație în calitatea astfel dobândită.

Lipsa ta nejustificată, or situația în care te sustragi sau ești dispărut nu va împiedica organul de urmărire penală să continue urmărirea penală.

Din acest moment, dreptul de consulta actele dosarului nu poate fi restricționat pentru mai mult de 10 zile.

Mai trebuie să știi că cele două momente, respectiv aducerea la cunoștință în calitate de suspect și de inculpat, de multe ori în practică, au loc în aceeași zi sau de pe o zi pe alta.

XI.Măsurile preventive:

Totodată, momentul dobândirii calității de inculpat coincide în multe situații și cu momentul în care se dispune o măsură preventivă, respectiv: controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu, arestul preventiv. Toate aceste măsuri pot fi dispuse doar după ce ai dobândit în cauză calitatea de inculpat. Pentru a vedea condițiile măsurilor preventive și cazurile în care se dispune arestarea preventivă, te invităm să citești și articolul ARESTUL PREVENTIV

XII. Ce trebuie să afle organele de urmărire penală în faza de urmărire penală?Organele de urmărire penală trebuie să răspundă unei serii de întrebări, întâlnită în jurisprudența română drept „Formula celor 7 întrebări” cunoscute sub denumirea ”Disticul lui Darius ” :

•   Ce faptă s-a comis și care este natura ei?
•   Unde s-a comis fapta cercetată?
•   Când a fost săvârșită?
•   Cine este autorul ei?
•   Cum, în ce mod a săvârșit-o?
•   Cu ajutorul cui?
•   În ce scop a fost săvârșită?

XIII. Care sunt versiunile de urmărire penală elaborate de organele de urmărire penală?

În cadrul planului de anchetă, elaborarea versiunilor de urmărire penală deține o poziție contraclă întrucât prin ele se materializează una dintre metodele tactice fundamentale, menite să orienteze întreaga activitate spre stabilirea faptelor și împrejurărilor cauzei, într-un cuvânt spre aflarea adevărului. Pentru a știi cum trebuie să te aperi, trebuie să înțelegi cum gândește organul de urmărire penală, cum structurează planul în care va acționa și care sunt versiunile de urmărire penală pe care le are în vedere.

Astfel, în criminalistică au fost dezvoltate două categorii de versiuni:

1.   Versiunile principale sau generale : acestea se referă la faptă, în ansamblul ei,  la natura acesteia și în măsura în care se stabilește dacă este vorba de o infracțiune, la elementele constitutive ale acesteia. Altfel spus, prin elaborarea versiunilor principale se încearcă să se determine, în primul rând, dacă fapta intră sau nu sub incidența legii și, desigur, dacă atrage răspunderea penală a unei persoane. De exemplu:

a) Versiunile privind latura obiectivă a infracțiunii  care au drept finalitate stabilirea împrejurărilor de loc, timp și modul de săvârșire a faptei.  Această categorie de versiuni  servește la determinarea elementului material, determinarea legăturii de cauzalitate dintre faptă și urmarea sa;

b) Versiunile privind latura subiectivă a infracțiunii. Acestea sunt elaborate în legătură cu forma de vinovăție și cu scopul urmărit prin săvârșirea faptei de către autor și ceilalți participanți.

c) Versiunile referitoare la subiectul infracțiunii. Uneori se formulează și versiuni privind obiectul infracțiunii, împrejurare întâlnită în puține cazuri în practică, întrucât obiectul unei infracțiuni este, în majoritatea cazurilor, cunoscut încă de la începutul cercetărilor.

2.   Versiunile secundare. Sunt presupunerile referitoare la unele aspecte izolate ale faptei, dar cu o anumită semnificație în cauză. Firește o versiune secundară este subordonată unei versiuni principale, datele obținute prin verificarea celei dintâi servind la conturarea explicațiilor cu privire la elementele de fond ale cauzei.

XIV. Terminarea urmăririi penale:

Atunci când procurorul constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, urmărirea penală se epuizează cu pronunțarea uneia dintre următoarele soluții:

1.   Clasarea cauzei:

-fie ca urmare a imposibilității începerii urmăririi penale, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de fond ale urmăririi penale;

-fie ca urmare a existenței vreunuia dintre cazurile prevăzute de dispozițiile art.16 din Codul de procedură penală;

2. Renunțarea la urmărirea penală: când procurorul apreciază că nu mai este oportună continuarea urmăririi penale.
3.   Trimiterea în judecată: Atunci când procurorul constată că în urma aprecierii probatoriului, fapta există, a fost săvârșită de inculpat și acesta răspunde penal, procedează la emiterea RECHIZITORIULUI și sesizarea instanței.
4.   Încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției: reprezintă actul încheiat între procuror și inculpat, care recunoscându-și vinovăția, acceptă pedeapsa stabilită de procuror. În această situație, acordul de recunoaștere a vinovăției este trimis instanței de judecată pentru confirmare, instanța urmând doar să admită acordul sau să îl respingă fără să intervină asupra pedepselor convenite.

XV.Durata urmăririi penale- Remedii:

Așa cum am văzut din datele statistice prezentate de Ministerul Public, ca regulă, durata de soluționare a urmării penale se poate prelungi în mod semnificativ. Fie ca ai calitatea de suspect, inculpat sau persoana vătămată ori parte civilă sau responsabilă civilmente, dacă durata urmării penale a depășit cel puțin 1 an de la începerea urmăririi penale, ai dreptul să formulezi contestație privind durata procesului penal la judecătorul de drepturi și libertăți.

XVI. Importanța avocatului în faza de urmărire penală:

Indiferent de natura acuzațiilor penale, angajarea unui avocat în faza de urmărire penală poate face diferența dintre un rezultat favorabil și unul nefavorabil pentru tine. Îți voi spune doar câteva motive pentru care este necesar să ai un avocat alături de tine în momentele critice ale procesului penal:

1.   Protecția drepturilor tale: Cu cât angajezi un avocat ales specializat în domeniul dreptului penal mai repede, încă de la începutul urmăririi penale, cu atât rezultatul obținut poate să fie mai bun pentru tine. Un avocat cunoaște atât legislația în materie penală, drepturile tale constituționale cât și legislația europeană. Cunoașterea tuturor dispozițiilor legale incidente în materie, ne ajută să te protejăm împotriva abuzurilor din partea organelor de urmărire penală, cât și împotriva încălcărilor procedurale ce pot surveni în această faza procesuală. Ne vom asigura că drepturile tale conferite de legiuitor în această fază  nu sunt doar formale, ci acestea sunt efective și vei beneficia în concret de protecția oferită de legiuitor.
2.   Echipa noastră de avocați specializați  în drept penal are capacitatea, experiența și expertiza necesară pentru a analiza în mod complet probatoriul, pentru a analiza șansele tale, riscurile și vulnerabilitățile la care ești expus și te vor putea îndruma să iei cea mai bună decizie.
3.   Echipa noastră de avocați specializați în drept penal va minimiza pe cât posibil riscul ca la sfârșitul procesului penal să fie pronunțată o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar.
4.   Echipa noastră de avocați specializați în drept penal vă va consilia și sprijini emoțional pe parcursul procesului penal. Un bun avocat nu este doar cel care cunoaște dispozițiile legale, ci acesta trebuie să aibă capacitatea să te consilieze și să te sprijine în momentele dificile prin care treci.

În concluzie, atunci când ești vizat de o anchetă penală, angajarea unui avocat ales specializat în drept penal este o decizie foarte importantă.Urmărirea penală este prima fază a procesului penal și totodată faza în care sunt dispuse statistic cele mai multe măsuri preventive și măsuri asigurătorii. Prin urmare, tratează cu maximă responsabilitate această fază a procesului penal și nu aștepta să fii trimis în judecată. Echipa noastră de avocați specializați în drept penal se va asigura că drepturile pe care le ai în faza de urmărire penală nu sunt iluzorii ci acestea sunt exercitate în mod efective.

‍

Autor: avocat Vlad Popovici