Revocarea control judiciar, încetarea control judiciar, înlocuirea control judiciar cu o altă măsură preventivă.Art. 242 Cod proceduă penală

Dacă în articolelele precedente am vorbit despre ce însemnă măsura control judiciar, care sunt condițiile pentru luarea acestei măsuri dar si despre obligațiile ce-i revin inculpatului pe durata acestei măsuri, în articolul de astăzi vom explica ce însemnă revocarea/înlocuirea/ încetarea măsurii controlului judiciar și cum se poate ajunge la o astfel de soluție.

I.Revocarea măsurii ”control judiciar”

Revocarea măsurii controlului judiciar este  măsura procesuală prin care se revine asupra măsurii controlului judiciar a inculpatului, dacă au încetat temeiurile care au determinat-o ( încetarea tuturor temeiurilor de fapt și de drept ce au fost avute în vedere la luarea măsurii) ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii (de exemplu se poate dispune revocarea măsurii controlului judiciar când acesta are o durată îndelungată, când inculpatul a respectat toate obligațiile impuse prin luarea măsurii, când inculpatul începe executarea pedepsei închisorii.

Cine poate dispune revocarea controlului judiciar?

În cursul urmăririi penale procurorul dispune prin ordonanță revocarea măsurii controlului judiciar formulate de inculpat numai după ascultarea tuturor motivelor pe care se întemeiază cererea, în prezența unui avocat ( asistența juridică este obligatorie).

În camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza spre soluționare din oficiu, sau la cererea inculpatului sau a procurorului se pronunță asupra cererii de revocare a controlulului judiciar.

În cursul judecății, instanța sesizată cu judecarea cauzei în primă instanță sau în apel, din oficiu ori la cererea inculpatului sau a procurorului se pronunță asupra cererii de revocare.

Când se poate face cererea de revocare a controlului judiciar?

Cererea de revocare a controlului judiciar se poate face oricand pe parcursul procesului penal.

II.Înlocuirea măsurii ” control judiciar” cu o altă măsură preventivă

Conform art. 242 Cod procedură penală

(2) Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

(3) Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai grea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

Având în vedere faptul că masura controlului judiciar este cea mai blână dintre măsurile preventive, nefiind o măsură privativă de libertate, aceasta poate fi înlocuită doar cu o măsură preventivă mai grea ( controlul judiciar pe cauțiune, reținerea, arestul la domiciliu, arestarea preventivă).

Pe lângă cazurile generale de înlocuire a unei măsuri preventive mai ușoare cu una mai severă prevăzute de art. 242 alin. (3) C.proc.pen, art. 215 alin.(7) C.proc.pen. prevede că judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată la cererea procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive în următoarele două situații:

1. Când inculpatul încalcă cu rea-credință, obligațiile ce-i revin potrivit măsurii controlului judiciar

Ce însemnă sintagma ‘’ rea-credință’’? – trebuie dovedit că, deși inculpatul avea cunoștință despre obligațiile impuse, acesta a acționat cu intenție în sensul nerespectării lor (exemplu: prin luarea măsurii controlului judiciar, inculpatului i s-a impus obligația de a se prezenta la organul de ploliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori acesta este chemat, însă inculpatul decide fără motiv/ din nepăsare  să nu se prezinte.)

• Când există suspiciunea rezonabilă că pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul a săvârșit cu intenție/praeterintenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa.

În acest caz nu prezintă importanță natura infracțiunii comise, fiind însă esențial ca aceasta să fi fost comisă cu intenție/ praeterinteție, iar nu din culpă. Această infracțiune trebuie comisă pe durata controlului judiciar, iar nu anterior dispunerii măsurii preventive.

Înlocuirea măsurii nu este obligatorie, judecătorul/ instanța urmând a aprecia in concreto dacă o măsură mai severă privativă de libertate este necesară și proporțională cu scopul bunei desfășurări a procesului penal.

Cine poate dispune înlocuirea  controlului judiciar?

În cursul urmăririi penale  soluționarea cererii de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu cea a arestului la domiciliu sau arestării preventive revine judecătorul de drepturi și libertăți, în prezența unui avocat ( asistența juridică este obligatorie)și a procurorului.

În camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza spre soluționare din oficiu, sau la cererea inculpatului sau a procurorului se pronunță asupra cererii de înlocuire  a controlulului judiciar.

În cursul judecății, instanța sesizată cu judecarea cauzei în primă instanță sau în apel, din oficiu ori la cererea inculpatului sau a procurorului se pronunță asupra cererii de înlocuire.

III.Încetarea de drept a măsurii ”control judiciar”

Măsura controlului judiciar încetează de drept:

1. La expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare pentru care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii ori la expirarea termenului de 60 de zile dacă judecătorul de cameră preliminară  sau instanța nu a procedat la verificarea legalității și tem judeceiniciei controlului judiciar în acest termen.

În cursul urmăririi penale durata măsurii controlului judiciar nu poate să depășească un an dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respective 2 ani dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani, => după trecerea acestui termen măsura încetează de drept.

În procedura de cameră preliminară, judecătorul are obligația de a verifica periodic legalitatea, temeinicia si necesitatea controlului judiciar. Dacă procedura de camera preliminară nu a fost finalizată , iar judecătorul de camera preliminară nu a procedat la verificarea legalității și temeiniciei controlului judiciar în termen de 60 de zile de la ultima menținere a controlului judiciar și nu a dispus menținerea măsurii, aceaasta incetează de drept după trecerea acestui termen.

Termenul maxim al duratei măsurii controlului judiciar în procedura de camera preliminară nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile nu poate depăși  5 ani de la momentul sesizării instanței cu rechizitoriul.

În cursul judecății, instanța are obligația de a verifica periodic  legalitatea, temeinicia și necesitatea controlului judiciar.Dacă instanța nu a procedat la verificare în termen de 60 de zile de la ultima menținere a controlului judiciar și nu a dispus menținerea controlului judiciar, măsura preventivă încetează de drept la expirarea acestui termen.

În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar ( avându-se în vedere atât faza urmăririi penale, cât și camera preliminară și etapa judecății în primă instanță) nu poate depăși un termen rezonabil și în toate cazurile nu poate fi mai mare de 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

• În cazurile în care procurorul dispune o soluție de clasare sau de renunțare la urmărirea penală;
• În cazul în care instanța pronunță o soluție de achitare, încetare a procesului penal, de renunțare la aplicarea pedepsei, ori amânarea a aplicării pedepsei, chiar nedefinitivă;
• În cazurile în care instanța de judecată pronunță o soluție de condamnare la pedeapsa amenzii penale, chiar nedefinitivă;
• La data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului

• Pentru a afla mai multe informații despre ce însemnă măsura controlului judiciar dar și care sunt condițiile pentru luarea acestei măsuri te invităm să citești articolul nostru ‘’ Controlul judiciar. Art 215 Cod Procedură Penală’’, iar daca vrei să te informezi despre ce însemna cea mai drastică măsură preventivă și ce se întâmplă cu persoanele arestate preventiv te invităm să lecturezi și articolele nostre pe această temă : ‘’ Arestare Preventiva. Cazurile, Conditiile și Procedura. Art 223’’, ‚Esti in Arest Preventiv ? 6 Sfaturi’’.

• Bibliografie:
• Sinteze de Procedură penală-Partea generală- Ediția 4- Volumul II- Mihail Udroiu