Pedepsa viol. Art. 218 Cod penal

Mulți oameni consideră, în mod eronat, că infracțiunea de viol ( pedeapsa viol) se limitează strict la acte de violență fizică sau la penetrarea vaginală forțată. Cu toate acestea, legislația actualǎ, oferă o definiție mult mai vastă și mai complexă infracțiunii de viol, menită să protejeze integritatea și libertatea sexuală a fiecărui individ.

În acest articol, vom analiza pe larg elementul material al intracțiunii de viol şi vom explica ce însemnǎ   atât constrangerea fizicǎ cât şi constrângerea psihică,vom analiza ce însemnǎ ‘’ orice alte acte de penetrare vaginalǎ sau analǎ’’. Vom demonta mitul conform căruia lipsa urmelor de violență fizică exclude agresiunea, subliniind importanța consimțământului și a modalităților variate prin care libertatea sexuală poate fi încălcată.

Pentru varianta agravantǎ a infracțiunii de viol citiți articolul nostru ……….

Art. 218: Violul. Norma de incriminare (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(1)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condiţiile alin. (1). (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(3)Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când:

a)victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;

b)fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care convieţuieşte cu

victima;

c)[textul din Art. 218, alin. (3), litera C. din partea II, titlul I, capitolul VIII a fost abrogat la 01-

d)fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;

e)[textul din Art. 218, alin. (3), litera E. din partea II, titlul I, capitolul VIII a fost abrogat 

f)fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.

g)făptuitorul se foloseşte de autoritatea funcţiei sale. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(3¹)[textul din Art. 218, alin. (3^1) din partea II, titlul I, capitolul VIII a fost  abrogat

(3²)Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt comise în una dintre următoarele împrejurări:

a)fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice alt mod;

b)fapta a fost săvârşită asupra unei femei gravide;

c)în urma faptei, victima rămâne însărcinată;

d)victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, cauzată de vârstă, boală, handicap fizic sau

psihic ori o situaţie de dependenţă;

e)fapta a fost comisă prin folosirea unei arme sau prin ameninţarea cu aceasta;

f)victimei i s-a administrat, fără ştiinţa sa sau împotriva voinţei sale, alcool sau orice substanţă care

îi afectează discernământul sau controlul acţiunilor sale. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(4)Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(5)Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la plângerea

prealabilă a persoanei vătămate. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(6)Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1)-(32) se pedepseşte. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Art. 218¹: Violul săvârşit asupra unui minor

(1)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor care nu a împlinit 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

(1¹)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de un minor cu un alt minor cu vârsta sub 14 ani se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 114.

(2)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau

anală comise de un major cu un minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori

de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepsesc cu închisoarea de la 8 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de către un minor cu un alt minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4)Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt comise în una din următoarele împrejurări:

a)fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care

convieţuieşte cu minorul;

b)minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a

abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, situaţie de dependenţă ori de o stare de incapacitate fizică sau psihică;

c)fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa minorului în orice alt mod;

d)fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;

e)fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună;

f)fapta a fost săvârşită de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism ori o infracţiune de trafic de persoane sau trafic de minori;

g)în urma faptei, victima a rămas însărcinată,

maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani.

(5)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (11) au fost comise în schimbul unei remuneraţii, al unui folos material ori al unui avantaj în natură sau al promisiunii unor astfel de beneficii, limitele

speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

(5¹)Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare

vaginală sau anală comise de un major cu un minor cu vârsta între 16 şi 18 ani se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 9 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă:

a)minorul este membru de familie al majorului;

b)minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situaţii de dependenţă, unei boli, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;

c)fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa minorului în orice fel;

d)fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

(5²)Fapta prevăzută la alin. (51) se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani dacă:

a)fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună;

b)fapta a fost comisă de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi

integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism

asupra unui minor ori o infracţiune de trafic de persoane sau trafic de minori.

(6)Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani şi

interzicerea exercitării unor drepturi.

(7)Faptele prevăzute la alin. (1) şi (11) nu se sancţionează dacă diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte 5 ani.

(8)Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1)-(52) se pedepseşte.

Cine poate sǎvârşi infracțiunea de viol? (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Orice persoanǎ fizicǎ care are capacitate penalǎ poate fi autor al infracțiunii de viol indiferent dacǎ  persoanele care întrețin acte sexuale orale sau anale sunt de acelaşi sex (acte sexuale homosexual) sau între personae de sex difert (acte sexuale heterosexuale).

Întrebare: Existența unei relații anterioare personale între victimǎ şi faptuitor exclude comiterea infracțiunii de viol?

 NU.  Fie că vorbim despre o relație de prietenie, concubinaj sau despre faptul că victima a acceptat anterior raporturi sexuale consimțite cu aceeași persoană, acest istoric nu oferă făptuitorului dreptul de a întreține relații sexuale neconsimțite. Fiecare act sexual trebuie să fie bazat pe un consimțământ actual, liber exprimat.

Întrebare: Dacǎ soțul înține relații sexuale  prin constrangere cu soția raspunde pentru infracțiunea de viol?

 Da, soțul poate fi subiect pasiv (victimă) al infracțiunii de viol. Legea este categorică: nicio cutumă, tradiție culturală sau religioasă nu poate fi invocată ca justificare pentru un act sexual forțat. „Datoria conjugală” nu există în fața legii dacă lipsește consimțământul; violența sau constrângerea transformă actul sexual într-o infracțiune, indiferent de statutul de  soți al părților.

Întrebare: Existǎ infracțiunea de viol în cazul în care victima, dupǎ ce initial a consimțit sǎ întreținǎ un raport sexual/act sexual se rǎzgandeşte  dupǎ momentul initial al penetrǎrii și înainte de terminarea raportului sexual/ actului sexual?

Da, în cazul în care violatorul prin constrangere, continua activitatea sexualǎ în ciuda opoziției victimei .

Exemplu: Doi tineri decid sǎ aibǎ un raport sexual, iar din orice motiv tânǎra doreşte întreruperea raportului sexual, însǎ tânǎrul refuzǎ continuând actele de penetare în ciuda opoziției victimei .

Cum se sǎvârşeşte infracțiunea de viol? 

Intreținerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a oricǎror acte de penetrare vaginalǎ sau analǎ cu o persoana de sex difert, sau de acelaşi sex, prin constrangere, punerea în imposibilitate de a se apǎra sau de a-şi exprima voința sau profitând de aceastǎ stare.

Ce însemnǎ ‘’ orice acte de penetare vaginalǎ sau analǎ’’?

Prin această variantă, legiuitorul a înțeles să completeze sfera elementului material, acoperind în mod util un vid legislativ, ce împiedica sancționarea corespunzătoare a unor fapte grave, îndreptate împotriva libertății sexuale a persoanei. Intră în această categorie de acte, penetrarea vaginală sau anală a victimei cu ajutorul unor segmente corporale (spre exemplu, degete) sau cu diferite obiecte.

Prin urmare, actele de penetrare sexuală pot fi realizate nu numai prin intermediul organului genital masculin, ci și prin orice alte mijloace de pildă, atunci când făptuitorul constrânge victima să realizeze acte de penetrare cu un obiect (e.g., vibrator, deodorant, fruct etc.)

 Este necesar ca raportul sexual, actul sexual oral sau anal, ori actul de penetrare vaginală sau anală să aibă loc fără consimțământul persoanei , prin constrângere fizică sau psihică (amenințare sau alte asemenea acte), sau prin punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare.

Constrângerea poate fi de natură fizică sau poate fi de ordin psihic (constrângere morală). Constrângerea fizică sau psihică trebuie să fie efectivă, anterioară sau concomitentă violului, conducând la înlăturarea sau diminuarea opoziției victimei; dacă actele de violență sau amenințare sunt realizate și ulterior violului, acestea vor constitui infracțiuni autonome care se vor reține în concurs cu violul;

Cel mai frecvent în practica judiciară constrângerea se obiectivează în acte de violență sau în amenințări, însă nu este întotdeauna necesar ca actele de constrângere psihică să întrunească elementele de tipicitate ale infracțiunii de amenințare trebuie reținut și că legea nu impune drept cerință de tipicitate ca actele de constrângere să fie exercitate numai împotriva victimei, acestea putând fi comise și asupra unei alte persoane de care victima este legată prin afecțiune puternică, în scopul de a o constrânge la raport sexual; (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Stabilirea existenței constrângerii nu se bazează pe criterii rigide, ci pe o examinare atentă a fiecărei situații particulare, raportată direct la cât de mult se putea opune victima în acele condiții. Judecătorul trebuie să cântărească elemente precum:

calitatea agresorului , vârsta persoanei vătămate (în vederea determinării posibilității acesteia de a-și exprima liber voința), diferența de vârstă dintre victimă și agresor, afecțiunile de care suferă victima, conduita publică și privată a persoanei vătămate anterior și ulterior comiterii faptei (pentru a se determina o eventuală schimbare de comportament ori existența vreunei stări anxioase/depresive sau a simptomelor de stres posttraumatic),

eventuala unei disproporții fizice între victimă și agresorul sexual ori a unui ascendent moral al agresorului, natura relațiilor anterioare dintre agresor și victimă (de pildă, eventuala conviețuire ori relație de prietenie, comunicări purtate pe rețelele de socializare), etnia din care provine agresorul și persoana vătămată și eventualele cutume sau tradiții ale acesteia (de exemplu, tradiția căsătoriilor la o vârstă fragedă a copiilor în cadrul etniei rrome), leziunile traumatice existente pe corpul victimei constatate prin acte medico-legale etc.

Pentru a reține infracțiunea de viol,  legea nu impune ca forța sau amenințarea să fie de o intensitate absolută, imposibil de învins. Este suficient ca presiunea să fi fost destul de mare în contextul respectiv pentru a induce frica (de exemplu, amenințarea cu abandonul într-un mediu periculos sau izolat, precum un câmp iarna, unde există riscul atacului animalelor sălbatice). Mai mult, violul poate fi dovedit chiar dacă pe corpul victimei nu există vânătăi, răni sau alte semne fizice de violență.

O concepție greșită este aceea că victima trebuie să demonstreze că s-a luptat fizic cu agresorul. Lipsa unei opoziții violente sau a unui refuz zgomotos nu poate fi interpretată ca fiind  consimțǎmânt (un „da” mascat) . Această pasivitate aparentă este, de cele mai multe ori, o reacție psihologică de „îngheț” provocată de teroare, de anxietatea extremă sau de șocul produs de acțiunile agresorului, care anulează capacitatea victimei de a reacționa extern.

Exemplu constrangere fizicǎ: Un agresor imobilizează victima la perete, îi ține mâinile la spate prin forță brută sau o trântește la pământ, folosindu-și greutatea corporală pentru a o împiedica să se miște, în timp ce întreține un raport sexual cu aceasta. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Exemplu constrangere moralǎ: Un bărbat amenință o femeie că, dacă nu întreține relații sexuale cu el, va publica fotografii intime cu ea pe internet sau că îi va omorî animalul de companie. De frica consecințelor, victima cedează, deși nu dorește actul sexual.

Imposibilitatea de a se apăra indică o stare de vulnerabilitate fizică a victimei care, din diferite motive (infirmitate, epuizare fizică, imobilizare corporală etc.) este incapabilă să reacționeze, să opună rezistență făptuitorului. 

Exemplu: O persoană care suferă de o paralizie severă a membrelor sau care este imobilizată într-un aparat ghipsat total este supusă unui act sexual. Deși victima este conștientă și spune „nu”, ea nu are capacitatea fizică de a împinge agresorul, de a fugi sau de a opune orice formă de rezistență motorie. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Imposibilitatea de a-și exprima voința indică o stare de vulnerabilitate psihică a victimei care, din diferite motive (maladie psihică, stare de beție sau de intoxicare cu substanțe stupefiante, stare de hipnoză sau somn profund etc.) nu are reprezentarea exactă a ceea ce i se întâmplă. 

Exemplu: O persoană care a consumat o cantitate mare de alcool și a intrat în „comă alcoolică” sau a adormit profund este supusă unui act sexual. În acel moment, victima nu știe ce i se întâmplă, nu poate realiza natura actului și, prin urmare, nu poate nici să accepte, nici să refuze. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

A profita de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința presupune ca făptuitorul să se folosească în mod conștient de starea de vulnerabilitate a victimei, o stare preexistentă, pe care nu el a provocat-o, dar pe care o exploatează, o „valorifică”. 

Exemplu: Un individ intră într-o cameră și găsește o persoană care este deja leșinată sau într-o stare de ebrietate extremă (fără ca el să îi fi dat alcoolul). În loc să o ajute, el decide să profite de faptul că acea persoană este inconștientă și întreține un raport sexual cu ea. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Jurisprudențǎ:

Ne aflăm tot în prezența infracțiunii de viol și dacă victima, dându-și seama din circumstanțele concrete în care se găsește că orice opoziție este inutilă, ba chiar ar putea conduce la agravarea situației sale, nu opune nicio rezistență săvârșirii actului sexual; fiind însă necesar ca actul sexual să se producă împotriva voinței sale. (…) existența infracțiunii de viol nu depinde neapărat de exercitarea de acte de violență fizică, violența putând fi și de natură psihică.

De altfel, actele de constrângere fizică pot fi reale și pot fi suficiente pentru a conduce la înfrângerea voinței victimei, chiar dacă intensitatea acestora este una mai redusă și care nu lasă astfel urme de lungă durată pe corpul acesteia, făcând astfel imposibilă constatarea lor la o examinare medicală ulterioară. Ceea ce este important este contextul în care se săvârșesc. Lipsa consimțământului și modalitățile concrete în care victima este constrânsă ori se opune victimei (vârstă, dezvoltare psihosomatică etc.), împrejurările în care s-a comis infracțiunea și persoana infractorului în relație cu victima (Trib. București, secția I penală, sentința nr. 232 din 25 martie 2013, în A. Iugan, C.pen. adnotat). (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Inculpatul a întreținut un raport sexual cu partea vătămată după ce în prealabil și-a construit un mijloc prin care să o poată amenința pe aceasta cu prezentarea către părinții victimei a unei fapte reprobabile comise de persoana vătămată, respectiv faptul că aceasta întreținuse un raport sexual cu martorul B. Amenințarea pe care inculpatul i-a adresat-o persoanei vătămate constă în dezvăluirea unei fapte de natură a compromite persoana amenințată în ochii familiei sale și în viziunea comunității extrem de restrânse din care aceasta și familia sa făceau parte.

Acțiunile inculpatului menite a înfrânge rezistența persoanei vătămate și a crea aparența unui act sexual consimțit de ambele persoane au creat o stare de temere victimei, presiunea psihică exercitată asupra acesteia punând-o în fața alternativei de a satisface pretențiile exprimate de inculpat ori de a suporta consecințele morale de care a fost avizată.

Această temere a victimei este cu atât mai mult explicabilă cu cât aceasta avea o vârstă extrem de fragedă la data comiterii faptei, care nu îi permitea a aprecia în mod corespunzător gravitatea amenințării la care fusese supusă. De asemenea, gravitatea acestei amenințări a fost augmentată în conștiința victimei de situația în care s-ar fi găsit atât ea, cât și familia sa, dacă membrii comunității din care făceau parte ar fi aflat despre fapta sa. (pedepsa viol art. 218 Cod penal)

Doctrina și jurisprudența acceptă fără dubiu noțiunea de constrângere implicită a victimei infracțiunii de viol, acest tip de constrângere realizându-se de autorul infracțiunii prin abuzarea de situația în care se afla victima, situație care o pune în imposibilitatea de a se apăra împotriva agresiunii sexuale ori de a-și exprima voința ei în legătură cu actul sexual. Pentru motivele expuse anterior, Curtea consideră că în speța de față a existat o constrângere morală a persoanei vătămate la întreținerea unui raport sexual cu inculpatul (C.A. București, secția a II-a penală, decizia nr. 631/27.04.2015, în A. Iugan, C.pen. adnotat). (pedepsa viol art. 218 Cod penal)