Cuprins:
Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal? SANCȚIUNILE ÎN PROCESUL PENAL
Dacă ești acuzat de săvârșirea unei infracțiuni,(cum poți anula acte sau probe în dosarul penal) acest lucru nu înseamnă în mod obligatoriu că se va ajunge și la pronunțarea unei soluții de condamnare. După ce parchetul administrează probatoriul și apreciază că urmărirea penală a fost finalizată, dosarul este trimis în procedura de cameră preliminară. În această procedură, printre altele se verifică și legalitatea administrării probelor. Nu contează dacă în aparență există probele care să susțină vinovăția ta. Maniera în care au fost administrate probele este mult mai importantă decât ai putea crede.
Pentru a fi folosită în procesul penal, proba trebuie să fie administrată în mod legal, astfel încât este necesar ca organul de urmărire penală să fi respectat toate regulile prescrise de legiuitior. O strategie de apărare eficientă nu se bazează doar pe fondul cauzei (vinovat sau nevinovat), ci și pe identificarea viciilor de procedură. Astfel, este necesară o analiză riguroasă a dosarulu. În funcție de atenția, perspicacitatea și experiența avocatului tău poți obține chiar îndepărtarea unor probe „cheie” de la dosarul cauzei.Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Noțiunea de „proces penal” desemnează în accepțiunea restrânsă, contextul legal în care organele specializate ale statului întreprind o acțiune dimanică, care desemnează totalitatea activităților judiciare, în urma cărora se constată vinovăția sau nevinăvăția unei persoane. (Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Toate aceste activități judiciare care alcătuiesc procesului penal sunt subordonate principiului legalității, principiu care imprimă obligativitatea desfășurării tuturor activităților judiciare, cu respectarea dispozițiilor legale. (Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Plecând de la aceste definiții, putem constata că prinipala garanție care conferă eficiență deplină principiului legalității este instituția sancțiunilor, în cuprinsul căreia regăsim și sancțiunea nulității absolute (care conferă garanția respectării principiilor fundamentale ale procesului penal).(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Prin urmare, lucrarea de față abordează unele aspecte privind problematica aplicării sancțiunii nulității absolute, contextul în care această sancțiune devine operantă, dar și efectele pe care le produce.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Analizarea efectelor pe care le produce sancțiunea nulității absolute, subliniază importanța deosebită a acestei instituții, menită să confere garanția respectării drepturilor conferite de legiuitor participanților procesuali.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Așadar, prezenta lucrare structurată în trei capitole, are ca obiectiv principal efectuarea unei analize asupra reglementării sancțiunii nulității absolute, precum și identificarea problemelor pe care această instituție le poate ridica în practică. (Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
De asemenea, scopul aceste lucrări este de a analiza și conformitatea reglementărilor interne cu standardele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SANCTIUNILE PROCEDURALE PENALE
Pentru a putea întelege importanța instituției sancțiunilor procedurale, prezentul capitol are rolul de a trata succint, nuțiunile elementare pe care le vom analiza pe larg în cadrul acestei lucrări.
Secțiunea 1. Principiul legalității procesului penal
Principiul legalității procesului penal este baza tuturor principiilor fundamentale. Așadar, pornind de la definiția conferită de Dicționarul explicativ al limbii române noțiunii de „legalitate”, aceasta reprezintă conformitatea cu legea. Prin urmare, principiul legalității edicteaza obligația tuturor cetățenilor, instituțiilor si organizațiilor, de a respecta întocmai dispozițiile legale edictate de legiuitor.
Astfel, legalitatea procesului penal implică obligativitatea realizării tuturor activităților care alcătuiesc în ansamblu „procesul penal”, în deplină conformitate cu dispozițiile legale.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Principala garanție care conferă eficiență principiului legalitații procesului penal este reprezentată de instituția sancțiunilor. Prin urmare, orice eludare a dispozițiilor care reglementeaza procesul penal atrage incidența instuției nulității, a decăderii sau chiar a excluderii. (Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
O altă garanție care conferă eficiența acestui principiu, o reprezintă exercitarea în permanență a controlului de legalitate, fie la cererea subiecților interesați, fie din oficiu.
Așadar, realizarea controlului de legalitate la cererea subiecților interesați are loc prin diverse mecanisme reglementate de legea procesual penală, precum plângerea împotria măsurilor și actelor de urmărire penală, prin declararea căilor ordinare sau extraordinare de atac etc.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
De asemenea, controlul de legalitate se realizează și din oficiu, instituind în sarcina organelor o serie de obligații, precum verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului de către prim-procurorul parchetului, prin intermediul supravegherii și controlului organelor de cercetare penală de catre procurorul de caz, iar șirul exemplelor poate continua.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Actele procesuale și actele procedural.Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
Această secțiune va trata problematica distincției dintre actele procesuale și actele procedurale.
1. Distincția dintre actele procesuale și actele procedurale
Ansamblul activităților întreprinse în cadrul procesului penal se materializează prin intermediul actelor procesuale și al celor procedurale. Chiar dacă legiuitorul nu a înteles să facă distincție între cele două categorii de acte juridice surprinse în cadrul procesului penal, observăm totuși că dispozițiile art.200 din Codul de procedură penală care reglementează obiectul comisiei rogatorii, face în mod indirect distincție între cele două categorii de acte și ne spune că prin mijlocirea acesteia, se pot realiza exclusiv actele procedurale.
Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a definit în mod expres noțiunea de „acte procesuale” și cea de „acte procedurale”, a subliniat totuși, în mod indirect, distincția dintre cele două categorii de acte.
Astfel, sarcina definirii celor două concepte a revenit doctrinei, potrivit căreia „actele procesuale sunt acte juridice de dispoziție, cu caracter principal, ele fiind urmate întotdeauna de acte procedurale. Actele procesuale pot aparține oricărui subiect procesual, câtă vreme acesta este titularul unui drept procesual și are capacitatea de a le efectua.”(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Așadar, pornind de la această definiție putem desprinde cel puțin două caracteristici ale actelor procesuale. Pe deoparte, acestea reprezintă manifestări de voință exteriorizate cu intenția de a produce anumite efecte juridice autorizate de lege, iar pe de altă parte, acestea reprezintă o exteriorizare a drepturilor sau obligațiilor procesuale, în raport cu funcția procesuală pe care o îndeplinește subiectul respectiv.
Pentru a fi mai limpede, voi exemplifica în concret câteva acte procesuale: declararea unei contestații, formularea unei plangeri penale, punerea în mișcare a acțiunii penale, dispoziția de începere a judecății.
În schimb, actul procedural astfel cum a fost definit în doctrină, reprezintă „activitatea desfășurată de organele judiciare și de părți prin care se aduce la îndeplinire un act sau o măsură procesuală ori se constată efectuarea și se consemnează conținutul unui act sau a unei măsuri procesuale ori al unui act procedural.”
Prin urmare, putem afirma că actele procedurale au un caracter subsecvent actelor procesuale, de multe ori acestea fiind realizate de alți subiecți decât cei care și-au exteriorizat voința prin intermediul actelor procesuale.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Spre exemplu, în cazul perchezitiei domiciliare, dispoziția de efectuare a percheziției aparține judecătorului (reprezintă un act procesual), în timp ce aducerea la îndeplinire a dispoziției și efectuarea în concret a percheziției este încredințată organului de cercetare penală (reprezentând un act procedural).
Noțiunea de sancțiune procedurală
Astfel cum au fost definite în doctrină, „sancțiunile procesual penale sunt măsuri prin care se asigură respectarea principiului legalității în procesul penal, garantându-se deopotrivă drepturile și interesele subiecților procesuali; ele au drept consecință pierderea unor drepturi procesuale ori constatarea caracterului nevalabil al actelor procesuale și procedurale înfăptuite cu încălcarea legii și, după caz, obligația refacerii lor cu respectarea dispozițiilor legii.[1]”
Prin urmare, legiuitorul a înțeles să garanteze aplicarea principiului legalității procesului penal, instituind o serie de sancțiuni care au pe deoparte un rol preventiv, prin descurajarea subiecților procesuali de a nesocoti dispozițiile legale (câtă vreme orice înfrangere a dispozițiilor legale nu va rămâne nasancționată), iar pe de altă parte, reprezintă un remediu procesual menit să înlăture orice eludare a dispozițiilor legale.
În ceea ce privește categoriile de sancțiuni procedurale, este interesant de observat ca unica sancțiune propriu-zisă, este nulitatea întrucât, celelalte sancțiuni (decăderea, inadmisibilitatea și excluderea) operează în subsidiar, în ipoteza exercitării drepturilor procesuale cu eludarea dispozițiilor legale, ori în materia probelor.
Un argument adus în favoarea acestei afirmații este dat de împrejurarea ca legiuitorul a înteles să reglementeze sancțiunea propriu-zisă, nulitatea, ca o completare a celorlalte sancțiuni, venind să sancționeze decisiv eludarea dispozițiilor legale. Spre exemplu dispozițiile art.102 din Codul de procedură penală prevăd că „nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată, determină excluderea probei”. Așadar, în acest caz sancțiunea excluderii a fost determinată de sancțiunea nulității, completând-o în același timp pe cea din urmă.
Click pe poză Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
1. Decăderea cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
Reprezintă acea sancțiune procedurală care are ca premisă existența unui drept procesual afectat de un termen peremptoriu ori impreativ. Așadar, pentru a putea opera această sancțiune, este necesar ca titularul unui drept procesual să nu-și fi exercitat în termen respectivul drept.
Ca soluție judiciară sancțiunea decăderii se manifestă sub forma respingerii ca tardivă a manifestării procesuale.
Cu toate acestea, sancțiunea decăderii nu operează în mod automat, ea cunoscând și instituția repunerii în termen, instituție ce are aptitudinea de a determina inoperarea sancțiunii.
Instituția repunerii în termen este aplicabilă în materia căilor de atac (apelul și contestația), fără a se putea extinde prin analogie, cum se întâmplă în materie civilă unde este reglementată o cauză generală de repunere în termen.
2. Inadmisibilitatea cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
Sancțiunea inadmisibilității, are ca premisă blocarea de plano a oricărei manifestări procesuale, fără a mai fi necesară o analiza pe fond.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Astfel, sancțiunea inadmisibilității poate interveni atunci când, calea urmată de subiectul procesual nu este prevăzută de lege (spre exemplu cererea de liberare condiționată adresată instanței anterior împlinirii termenului de amânare fixat prin hotărâre definitivă; ori apelul exercitat împotriva unei hotărâri definitive).
De asemenea, sanțiunea inadmisibilității intervine și atunci când titularul manifesării procesuale nu are calitatea cerută de lege (spre exemplu în ipoteza plângerii formulate de persoana vătămată împotriva ordonanței prin care s-a dispus măsura controlului judiciar față de inculpat).
În cele din urmă, cea de-a treia situație în care intervine sancțiunea inadmisibilității, este ipoteza în care manifestarea procesuală a ramas fară obiect, astfel încât se constată inutilitatea manifestării (spre exemplu petentul care își retrage contestația la executare formulată, sau declară că nu-și însușește cererea).
3. Excluderea Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
Sancțiunea exluderii este specifică materiei probelor și determină imposibilitatea folosirii probelor care au fost viciate.
În ceea ce privește sancțiunea exlcuderii, textul de lege a suferit modificări ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care a venit să înlature o vădită inechitate. Așadar, anterior pronunțării deciziei de neconstituționalitate, probele excluse de la dosarul cauzei, nu erau înlăturate efectiv de la dosar, astfel sancțiunea excluderii neavând și o dimensiune materială, producând doar un efect judiciar, nu și un efect administrativ (înlăturarea mijlocului material de probă de la dosarul cauzei și renumerotarea filelor dasarului).(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Soluția era evident greșită, câtă vreme, deși se constata încălcarea dispozițiilor legale în legătură cu administrarea unei probe, mijlocul material de probă nu era îndepărtat efectiv, astfel încât percepția judecătorului referitoare la cele relevate de proba exclusă, continua să producă efecte.
Ulterior, Curtea Constituțională „a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.102 alin.3 din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma excluderea probei, din cuprinsul lor, se întelege și eliminarea mijloacelor de probă de la dosarul cauei.”[2]
Sancțiunea excluderii opereaza în mod automat, ca efect al încălcării unor diposziții exprese, fără mai fi necesară îndeplinirea unor condiții suplimentare referitoare la natura vătămării sau posibilitatea înlăturării acesteia în cazurile definite de dispozițiile art.102 din Codul de procedură penală: în cazul probelor obținute prin tortură, ori cele derivate din aceasta; în cazul persoanelor reținute sau arestate, cand probele au fost obținute cu încălcarea confidențialității discuțiilor cu avocatul. De asemenea, aceeași sancțiune intervine în mod automat și în ipoteza prevăzută de dispozițiile art.190 alin.5 din Codul de procedură penală, când probele au fost obținute prin supreavegherea tehnică a raporturilor dintre avocat și persoana pe care o reprezintă.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Însă, sancțiunea decăderii poate interveni și în mod derivat, atunci când încălcarea trebuie dovedită de subiectul care o invocă, prin intermediul instituției nulităților, cum se întămplă în cazul probelor obținute în mod nelegal sau neloial.
Sarcina aplicării sancțiunii excluderii, revine în principal judecătorului de cameră preliminară, care poate exclude unele sau chiar toate probele administrate în faza de urmărire penală.
Click pe pozǎ cum poți anula acte sau probe in dosarul penal
4. Nulitatea Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?
Nulitatea reprezintă sancțiunea procedurală, menită să garanteze respectarea principiului legalității, ca principiu fundamental al procedurii penale.
Sancțiunea nulității are ca premisă efectuarea actelor procesuale sau procedurale cu nerespectarea dispozițițiilor legale, care reglementează condițiile de formă sau de conținut, și reprezintă o invalidare a actului ce va proceduce efecte retroactive.
Această sancțiune nu operează de drept, fiind necesară constatarea judiciară, actul producându-și efectele până la momentul la care este anulat.
În cadrul dispozițiilor art.280 alin.1 din Codul de procedură penală, legiuitorul enumeră condițiile necesare pentru a atrage incidența sancțiunii nulității. Astfel, potrivit acestei dispoziții, premisa esențială pentru a atrage incidența acestui tip de sancțiune o constituie „încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal”.
Așadar, având în vedere dispoziția evocată anterior, putem concluziona fără dubiu, că sancțiunea nulității este principala garanție a respectării principiului fundamental al legalității procesului penal.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Analizând modalitatea de reglemenare a acestei condiții, putem aprecia că legiuitorul nu a dorit niciun fel de limitare, prin urmare sancțiunea nulității este atrasă independent dacă a fost încălcată o dispoziție care reglementează urmărirea penală, sau vizează judecata în fond, procedura de cameră preliminară sau activitatea judecătorului de drepturi și libertăți, precum și orice alte proceduri speciale.
Pe de altă parte, legiuitorul nu a urmărit să limiteze sfera de aplicare a sancțiunii nulității, aceasta operând independent dacă privește încălcarea dispozițiilor care reglementează efectuarea actelor procesuale ori a actelor procedurale, întrucât textul de lege nu distinge, dispoziția fiind extrem de clară în acest text, ea vizeaza desfășurarea întregului proces penal.
De asemenea, norma de drept procesual penal încălcată poate fi reglementată atât în Cod, cât și într-o lege specială, cum nu are importanță nici dacă este o normă specială sau generală.
Mai limpede, orice norma de drept ptocesual penal are aptitudinea, în caz de încălcare a dispoziției legale, de a atrage incidența sancțiunii nulității.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
Cea de-a doua condiție pentru atragerea sancțiunii nulității este ca încălcarea normei să producă o vătămare procesuală.
Deși legiuitorul nu a definit noțiunea de vătămare, în doctrină această noțiune a fost definită ca fiind „atingerea adusă principiilor fundamentale ale procesului penal din care rezultă posibilitatea de a nu se realiza scopul acestuia”[3].
Spre deosebite de ipoteza nulităților absolute în cazul cărora vătămarea procesuală este prezumată absolut, în cazul nulității relative este necesară dovedirea vătămării, neexistând o prezumție legală în acest sens, sarcina dovedirii revine celui care invocă cauza de nulitate.
Vătămarea poate să aducă atingere fie intereselor societății, fie intereselor legitime ale părților implicate în proces, prin atingerea adusă drepturilor și garanțiilor conferite de legiuitor, menite să le apere interesele procesuale. (Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
O ultimă condiție prevăzută de lege pentru a atrage incidența sancțiunii nulității, este reglementată în cadrul dispozițiilor art.282 alin.1 din Codul de procedură penală, care se referă la condiția ca vătămarea produsă să nu poată fi înlăturată altfel, decât prin desființarea actului.
Așadar, legiuitorul a înțeles să confere prioritate principiului salvgardării actului, anularea acestuia fiind atrasă ca o ultimă măsură.(Cum poti anula acte sau probe in dosarul penal?)
În ceea ce privește clasificarea nulităților, așa cum s-a arătat în doctrină, acestea se clasifică în „nulități absolute și nulități relative, în nulități exprese și nulități virtuale”.
Dacă nulitatea absolută va fi tratată pe larg în capitolul urmator, în cazul nulității relative vom trece în revistă câteva din elementele esențiale.
Așadar, dispozițiile art.282 alin.1 din Codul de procedură penală conferă o definiție sancțiunii nulității relative, aceasta reprezentând acea formă de nulitate a cărei incidență este atrasă de încălcarea tuturor dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, și care nu fac parte din categoria cazurilor de încălcare a dispozițiilor legale expres prevăzute, care atrag sancțiunea nulității absolute.
Spre deosebire de sancțiunea nulității absolute, în cazul nulității relative subiectul procesual care o invocă trebuie să depună un efort suplimentar, în sensul că acesta trebuie să dovedească atât încălcarea legii, existența unei vătămări procesuale, dar și imposibilitatea înlăturării acesteia altfel decât prin anularea actului.
În ceea ce privește sfera titularilor care pot invoca nulitatea relativă, inițial legiuitorul a conferit aceasta posibilitate potrivit dispozițiilor art.282 alin.2 din Codul de procedură penală „nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părți sau persoane vătămate, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate”. Așadar, după cum se poate observa, legiuitorul a exclus din sfera titularilor care pot invoca aceasta sancțiune, chiar judecătorul.
Prin urmare, acest text de lege a fost supus controlului de constituționalitate, astfel încât, Curtea Constituțională a României a decis că „ soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.282 alin.2 din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională. Curtea a reținut că excluderea, prin dispozițiile legale criticate a posibilității judecătorului de cameră preliminară, judecătorului de drepturi și libertăți și instanței de judecată, să ia în considerare, din oficiu, încălcarea dispozițiilor legale care atrag nulitatea relativă a actului aduce atingere, în principal, prevederilor constituționale ale art.1 alin.3 și 5 privind statul de drept și principiul legalității și ale art.124 referitor la înfăptuirea justiției.[4]”
În ceea ce privește termenul de invocare, este important de precizat că aceasta nu poate fi invocată oricând, ci trebuie invocată doar într-un anumit termen. În acest sens. Dispozițiile art.282 alin.3 și 4 din Codul de procedură penală, clarifică termenul în care această sancțiune trebuie invocate.
Astfel cum prevăd dispozițiile procesual penale, încălcările survenite „în cursul urmăririi penale sau cele survenite în cursul procedurii de cameră preliminară, trebuie invocate până la închiderea procedurii de cameră preliminară”. În cazul în care „instanța de judecată a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției, încălcările survenite în cursul urmăririi penale, trebuie invocate până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită.”
În cazul „încălcarii dispozițiilor legale în cursul judecății, nulitatea relativă trebuie invocată până la următorul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită”.
Spre deosebire de cauza de nulitate absolută care subzistă până la desființarea actului nul, în cazul sancțiunii nulității relative, vătămarea astfel produsă poate fi acoperită.
Așadar, acoperirea vătămării se poate realiza fie expres, când persoana interesată a renunțat în mod expres să invoce cauza de nulitate, fie acoperirea vătămării se produce implicit, atunci când din conduita procesuală a părții reiese că nu dorește să uziteze de această sancțiune (de exemplu nu invocă cauza de nulitate relativă în termen).
De asemenea, după modalitatea în care cauza de nulitate este prevăzută de legiuitor, distingem între nulitățile exprese și nulitățile virtuale.
În cazul nulităților absolute, toate nulitățile absolute sunt exprese, pentru că această sancțiune intervine doar în cazul încălcării dispozițiilor expres indicate, iar nulitățile relative sunt de regulă, nulități virtuale.
Însă, ca orice regulă, aceasta comportă și excepții, excepții reglementate în materia căilor de atac, unde legiuitorul a prevăzut anumite cazuri de desființare sau anulare a hotărârilor, aceste cazuri intrând în categoria nulităților relative exprese (spre exemplu judecarea unei cauze în primă instanță, în absența unei părți nelegal citate).
Despre aceste nulități relative exprese, doctrina spune că „au o trăsătură special, întrucât împrumută din trăsăturile nulităților absolute: dovedirea încălcării legii, în forma expres prevăzută ca motiv de apel sau contestație, prezumă îndeplinirea și a celorlalte condiții generale ale nulităților-existența vătămării procesuale și imposibilitatea acoperirii acesteia altfel decât prin anularea hotărârii”[5].
[2] A se vedea „Decizia C.C.R. nr.22/2018 (M.Of. nr.117 din 26 februarie 2018)”
[3] G.Theodoru, „Tratat de drept procesual penal, op.cit., p.430”
[4] „Decizia C.C.R. nr.554/2017 (M.of. nr.1013 din 21.12.2017)”
[5] A. Zarafiu „Procedura penala-Curs Universitar Ed.C.H.Beck, București 2015, p.309”
Click pe poza cum poți anula acte sau probe in dosarul penal
