Continut articol
Percheziția domiciliară reprezintă acțiunea prin intermediul căreia organele judiciare întră în locuința unei persoane pentru a descoperi sau strânge probele cu privire la o infracțiune, la conservarea urmelor săvârșirii unei infracțiuni, ori pentru a prinde suspectul sau inculpatul. Este un moment crucial care poate schimba soarta dosarului penal în care ești cercetat, iar cunoașterea cazurilor în care se poate dispune efectuarea percheziției domiciliare și a drepturilor tale sunt esențiale pentru a-ți proteja interesele și pentru a te asigura că organele de urmărire penală care efectuează percheziția domiciliară, respectă dispozițiile legale.
Ce este perchezitia domiciliara?
Percheziția domiciliară este procedeul probator prin intermediul căruia organele de urmărire penală vizează să descopere și să ridice obiectele care conțin sau poartă urmele unei infracțiuni, înscrisurile sau corpurile delicte ce pot servi la aflarea adevărului judiciar. Dispozițiile codului de procedură penală statuează că prin domiciliu se înțelege o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică.
Așadar pentru efectuarea percheziției domiciliare, nu are importanță dacă persoana vizată locuiește cu forme legale sau fără forme legale la o anumită adresă. De altfel, percheziția domiciliară poate privi atât locuința efectivă, cât și o cameră de hotel, sediul unei instituții publice, un spațiu comercial, un depozit, celula din penitenciar în care este încarcerată o persoană, rulota etc.
Când se dispune perchezitia domiciliara?
Percheziția domiciliară se dispune atunci când:
1. Există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană;
2. Există o suspiciune rezonabilă cu privire la deținerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracțiune;
Este important să reții că cele două condiții nu sunt cumulative, oricare dintre acestea pot justifica dispunerea percheziției domiciliare.
3. Percheziția domiciliară poate fi dispusă doar dacă are ca scop:
· Descoperirea și strângerea probelor cu privire la infracțiunea pentru care există o suspiciune rezonabilă;
· La conservarea urmelor săvârșirii unei infracțiuni;
· La prinderea suspectului sau inculpatului;
Care este momentul procesual în care poate fi dispusă percheziția domiciliară?
În conformitate cu dispozițiile art.158 alin.1 din Codul de procedură penală, percheziția domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, doar la cererea procurorului, de către judecătorul de drepturi și libertăți, sau în cursul judecății, din oficiu sau la cererea procurorului, de către instanța învestită cu judecarea cauzei. Dincolo de momentul procesual în care se poate dispune percheziția domiciliară, aceasta se stabilește în raport de oportunitate, pentru că o percheziție efectuată prea repede, îi poate pune în alertă pe cei vizați și poate conduce la compromiterea anchetei.
Față de cine se poate dispune perchezitia domiciliara?
Dispunerea percheziției domiciliare nu este condiționată de dobândirea vreunei calități procesuale. Prin urmare, aceasta poate fi efectuată și față de o persoană care nu are și nici nu va avea vreo calitate procesuală. Însă, în ipoteza în care aceasta a fost dispusă pentru că „există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană” percheziția trebuie urmată și de atribuirea calității de suspect, situația premisă a dobândirii acestei calități fiind „existența probelor din care rezultă bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală” .
Așadar, constatăm că standardul probator în această situație particulară se suprapune atât ca o condiție a dispunerii percheziției cât și ca o condiție a atribuirii calității procesuale de suspect.
Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare?
În faza de urmărire penală, percheziția domiciliară este dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea procurorului. Aceasta este soluționată în cameră de consiliu, fără contradictorialitate și lipsită de publicitate, prin urmare părțile vizate de percheziția domiciliară nu vor fi încunoștințate (în virtutea caracterului surpriză al procedeului probator), nefiind astfel posibilă nici contestarea soluției dispuse de judecătorul de drepturi și libertăți. În faza de judecată, percheziția se dispune de către instanța învestită cu judecarea cauzei din oficiu, sau la cererea procurorului.
Care sunt soluțiile ce pot fi dispuse asupra cererii de efectuare a percheziției domiciliare?
Asupra cererii de dispunere a percheziției domiciliare, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată se pronunță printr-o încheiere de admitere sau de respingere a cererii de efectuare a percheziției domiciliare.
În situația în care cererea de dispunere a percheziției domiciliare a fost respinsă, o nouă cerere pentru același loc mai poate fi formulată doar dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluționării cererii anterioare de către judecător.
Ce este mandatul de percheziție?
În situația în care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată, în raport de faza procesuală admite cererea de efectuare a percheziției domiciliare, acesta va dispune și emiterea unui act distinct, respectiv mandatul de percheziție, ce surprinde limitele în baza cărora organele de urmărire penală au dreptul să efectueze percheziția și care va prevedea în mod obligatoriu următoarele:
· Denumirea instanței;
· Data, ora și locul emiterii;
· Numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul de percheziție;
· Perioada pentru care s-a emis mandatul de percheziție, care nu poate depăși 15 zile;
· Scopul pentru care a fost emis;
· Descrierea locului unde urmează a se efectua percheziția sau, dacă este cazul și a locurilor învecinate;
· Numele sau denumirea persoanei la domiciliul, reședința ori sediul căreia se efectuează percheziția, dacă este cunoscută;
· Numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut,
· Descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se bănuiește că se află în locul unde se efectuează percheziția, indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau altor obiecte despre care se presupune că există la locul ce urmează a fi percheziționat;
· Mențiunea că mandatul de percheziție poate fi folosit o singură dată;
· Semnătura judecătorului și ștampila instanței;
Drepturile tale în timpul efectuării percheziției domiciliare :
1. Dreptul de a primi un exemplar al mandatului de percheziție. Verifică întotdeauna dacă mandatul de percheziție este valabil, dacă adresa coincide cu cea descrisă în mandatul de percheziție, precum și existența celorlalte elemente examinate la punctul anterior.
2. Ai dreptul la tăcere. Nu ești obligat să furnizezi informații sau să faci declarații în timpul percheziției. Este mai bine să te consulți cu avocatul tău înainte să răspunzi întrebărilor puse de organele de urmărire penală.
3. Dreptul ca la efectuarea percheziției să participe un avocat. În măsura în care soliciți ca la efectuarea percheziției să participe un avocat, începerea percheziției va fi amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de 2 ore. În acest sens, având în vedere că majoritatea perchezițiilor domiciliare încep la ora 6:00 și din acel moment te afli la dispoziția organelor de urmărire penală, îți recomand să salvezi în telefonul mobil numărul de telefon al unui avocat specializat în drept penal, pe care să îl poți suna în ipoteza în care ești vizat de o percheziție domiciliară.
4. Dreptul de a fi asistat sau reprezentat de o persoană de încredere ție.
5. În situația în care ești reținut sau arestat în acea cauză sau în altă cauză, ai dreptul dar este și obligația organelor de urmărire penală să fii adus la efectuarea percheziției, or în caz contrar să fii reprezentat de o persoană de încredere. În situația în care acest lucru nu este posibil, la efectuarea percheziției va asista un martor asistent.
6. Ai dreptul ca, înainte de începerea percheziției, să predai de bunăvoie obiectele sau persoanele indicate în mandatul de percheziție, situație în care percheziția nu se mai efectuează.
7. Fii foarte atent ca bunurile sau înscrisurile ridicate cu ocazia percheziției domiciliare să fie depuse în plicuri sigilate pe care vei semna (în situația în care dimensiunile acestora NU permit sigilarea și etichetarea, acestea vor fi împachetate sau închise după care se procedează la aplicarea sigiliului). În caz contrar, formulează obiecțiuni în cuprinsul procesului verbal de percheziție. Acestea vor fi desigilate ulterior, doar în prezența ta. Formulează obiecțiuni a căror consemnare să le soliciți pentru orice modificare a stării inițiale a bunului/ruperea sau distrugerea sigiliului.
8. Ai dreptul să supraveghezi efectuarea percheziției și să te asiguri că aceasta se desfășoară în conformitate cu legea. Poți să asculți și să urmărești cu atenție ce se întâmplă, însă nu interveni fizic. În caz contrar, organele de urmărire penală îți pot restricționa libertatea de mișcare.
9. Toate activitățile desfășurate în timpul percheziției sunt consemnate în cuprinsul procesului verbal de percheziție, pe care va trebui să îl semnezi pe fiecare pagină. Solicită efectuarea oricăror obiecțiuni pe care le consideri necesare în măsura în care nu au fost respectate drepturile tale sau împrejurările consemnate nu sunt întocmai cu realitatea. Ai dreptul să primești o copie a procesului verbal de percheziție.
În mod excepțional, percheziția poate începe și fără să ți se înmâneze o copie a mandatului de percheziție, fără să ți se solicite în prealabil predarea persoanei sau obiectelor indicate în mandat și fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenței unui avocat, doar în următoarele cazuri:
a) Când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanță pentru cauză;
b) Dacă există suspiciunea că în spațiul în care urmează a se efectua percheziția se află o persoană a cărei viață sau integritate fizică este pusă în pericol;
c) Dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii;
Mai trebuie să știi că percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6:00 sau după ora 20:00, cu excepția infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea ora, însă dacă a fost începută anterior orei 20:00, poate continua și după ora 20:00. În cazul în care, în timpul efectuării percheziției, se constată că au fost transferate probe, date sau că persoanele căutate s-au ascuns în locuri învecinate, mandatul de percheziție este valabil în condițiile legii, și pentru aceste locuri. Continuarea efectuării percheziției în această situație se încuviințează de procuror.
Dincolo de aspectele teoretice evocate anterior, mai trebuie să știi că organele de urmărire penală, însoțite după caz de lucrători operativi pregătesc cu mult timp înainte percheziția pe care o efectuează. Astfel, pentru a asigura reușita unei percheziții aceștia trebuie să găsească răspunsurile la următoarele întrebări:
1) Care sunt obiectivele percheziției?
Astfel, în raport de infracțiunea cercetată aceștia trebuie să anticipeze natura obiectelor sau înscrisurilor căutate. Spre exemplu, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală – înscrisurile, documentele contabile, documentele care au stat la baza operațiunilor contabile, documente fiscale din perioada suspectată; în cazul infracțiunii de omor – arma crimei, obiecte vestimentare purtate la momentul săvârșirii presupusei fapte; in cazul infracțiunii de furt- instrumente utilizate la săvârșirea presupuselor fapte, produsul infracțiunii etc).
2) Unde, cum și în ce fel este amplasată locația percheziționată?
Înainte de efectuarea percheziției, organele de urmărire penală se asigură că au cunoștință despre adresa exactă, particularitățile construcției, numărul de intrări sau ieșiri din locație, numărul ferestrelor, drumurile de acces etc. De regulă, înaintea efectuării perchezițiilor aceștia fac verificări asupra locației, pentru a supraveghea programul tău, ora la care ajungi acasă, ora la care pleci, chiar interacționează cu vecinii tăi pentru a se asigura că locuiești la acea adresă sau pentru a afla detalii despre tine.
3) Cine și ce fel de persoane urmează să fie percheziționate?
Organele de urmărire penală trebuie să cunoască câte persoane locuiesc în acel spațiu, ocupația acestora, programul de lucru (lucrează în tura de zi / de noapte; efectuează deplasări), temperamentul acestora (sunt sau nu persoane violente); dețin arme sau câini de luptă etc.
Cunoașterea psihologiei persoanei percheziționate poate asigura reușita unei percheziții. Este important ca organele de urmărire penală să cunoască înainte de efectuarea percheziției tipologia persoanei, eventuale ticuri, temperamentul acesteia, pentru a-i putea compara reacțiile cu cel manifestate pe durata desfășurării percheziției. Astfel, organele de urmărire penală vor cerceta cu mare atenție și vor examina fiecare schimbare fizică sau intervenție a persoanei percheziționate. În multe situații persoana percheziționată contribuie fără voile la aflarea unor date sau identificarea obiectelor căutate.
„În momentul percheziției, persoana în cauză traversează o stare emoțională specifică. Tensiunea psihică va fi cu atât mai pronunțată cu cât obiectele sau înscrisurile ori persoanele căutate se află în acea locație.
Principalele manifestări somato-viscerale determinate de stările de tensiune psihică, manifestări ce pot fi sesizate direct de cel care face percheziția sunt:
a) Dereglarea respirației și a emisiei vocale, de răgușirea însoțită de scăderea salivației și de mișcarea neregulată a *mărului lui Adam*;
b) Modificarea activității cardiovasculare, manifestată printre altele prin gestionarea sau paloare, tipice emoției;
c) Crisparea, schimbarea expresiei normale a feței, efectuarea de mișcări, de gesturi sau acțiuni nefirești;
d) Modificarea timpului de latență, individul răspunzând cu întârziere, alteori precipitat la întrebările care au încărcătură afectogenă ”.[1]
4) Cum se efectuează deplasarea și intrarea la locul percheziției?
Pentru a se asigura caracterul inopinat al acțiunii, organele de urmărire penală vor lua o serie de măsuri cum ar fi:
„În localitățile mari, mașina cu care se deplasează membri echipei nu va fi oprită în dreptul intrării în imobil, ci la o distanță mai mare. În localitățile mai mici, în sate, mașina va fi oprită în fața sediilor administrației de stat, a unor firme, magazine etc. La perchezițiile efectuate în blocurile cu mai multe etaje, liftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos de palierul la care se află amplasat apartamentul, preferabil ca o parte din membri echipajului să vină pe scară”. [3]
„De regulă, se sună sau se bate la ușă, membri echipei așezându-se astfel încât, prin vizor sau fereastră să nu fie observată decât o persoană. În măsura în care se detectează prezența persoanei în casă se procedează la forțarea ușii, după ce în prealabil s-a atras atenția asupra acestei măsuri, precum și asupra calității organului care efectuează percheziția„[3]
5) Care sunt primele măsuri luate la locul percheziției?
În literatura de specialitate au fost subliniate importanța primelor măsuri luate de organele de urmărire penală, odată cu pătrunderea în domiciliu ce pot asigura succesul unei percheziții, printre acestea regăsind:
· „Inspectarea rapidă a întregului loc percheziționat, îndeosebi a WC-urilor, sobelor, mașinilor de gătit, tuburilor de aruncat gunoiul și, în general, a oricărei instalații ce ar putea fi folosită în vederea distrugerii obiectelor sau înscrisurilor căutate;
· Luarea măsurilor de contracarare a oricărei acțiuni violente;
· Strângerea tuturor persoanelor găsite la locul percheziției într-o singură încăpere;
· Studierea atentă și familiarizarea cu locul ce va fi percheziționat;
· Blocarea intrărilor și ieșirilor din locația percheziționată;
· Organizarea percheziției propriu-zise fiind indicate modalitățile de acțiune, fiecare membru primind sarcini exacte de la conducătorul percheziției”.[3]
În concluzie, percheziția domiciliară este o procedură care implică un grad semnificativ de intruziune în intimitatea persoanei iar cunoașterea drepturilor tale este esențială. Un avocat specializat în drept penal poate oferi recomandări și asistență pentru a te asigura că drepturile tale sunt protejate în orice circumstanță. Dacă vrei ca la percheziția domiciliară să participe avocatul tău ales, nu uita că în această situație, organele de urmărire penală au obligația să amâne începerea percheziției până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de 2ore.
[1] Tratat de criminalistică-Ediția a IV a- 2007- Emilian Stancu pagina 462
[2] Tratat de criminalistică-Ediția a IV a- 2007- Emilian Stancu pagina 464
[3] Tratat de criminalistică-Ediția a IV a- 2007- Emilian Stancu pagina 467